Platforma pentru Bucureşti

PACEA DE LA HALA MATACHE

2011-07-17T14:56:00.000-07:00

SCRISOARE DESCHISA ERMETIC

2011-06-27T15:12:00.000-07:00

27 iunie 2011

În cursul ultimelor două zile, sîmbătă 25 iunie și duminică 26 iunie 2011, asistând la demolarea clădirilor monument istoric din Str. Berzei nr.81 și str. Berzei nr.89, am înțeles, în sfârșit, că până acum nu am apreciat faptele bune la care am asistat în legătură cu proiectul Diametrala N-S (sau Supralărgirea Buzești-Berzei-Uranus) și că trebuie să adresez mulțumiri pentru tot ce se întîmplă în această zonă a orașului și nu numai.

Transmit mai jos mulțumirile mele, care sper să fie impărtășite și de alți semeni.

- Mulțumesc Primăriei Municipiului București pentru că este chezășia respectării legilor, ea însăși respectîndu-le, dând astfel un exemplu de intervenție urbană cu pași legali, înșiruire corectă a documentațiilor de planificare, obținere a avizelor, aprobare a documentatiilor, emitere a autorizațiilor și publicare a acestora.

- Mulțumesc PMB pentru că nu dezinformează locuitorii orașului (nici pe cei ce au locuința sau magazinul în zonă, nici pe cei ce vin în zonă, nici pe ceilalți locuitori) cu privire la efectele inițiativei sale în zonă.

- Mulțumesc PMB pentru că respectă justiția și nu încalcă hotărârile judecătorești, confirmându-ne prin aceasta că trăim într-un stat de drept.

- Mulțumesc Primarului General că respectă drepturile omului și nu aduce acuze celor care și le exercită (mai cu seamă cel al accesului în justiție).

- Mulțumesc PMB pentru că nu a dezinformat cu privire la culpa răvășirii zonei și ca nu a aruncat vina pe “ONG-uri”, ci a recunoscut deschis cauzele disfuncțiunilor pe care le-a provocat, promovând astfel o coeziune socială cu care ne putem mândri la nivel internațional.

- Mulțumesc PMB pentru că, odată declarată public disponibilitatea sa pentru un dialog cu Ministerul Dezvoltării regionale și Turismului, structurile profesionale și societatea civilă și pentru dezbaterea unor posibile alternative care să închege opinii diverse de politici urbane, nu a acționat în continuare în implementarea unilaterală a inițiativei sale ci a așteptat consensul sau compromisul agreat de cei cu care a promis să dialogheze.

- Mulțumesc unui important număr al specialiștilor membri ai Comisiei Tehnice de Urbanism și Amenajarea Teritoriului -municipiul București, pentru că au avut o deosebită prestanță profesională și au analizat intervenția urbană în cauză accentuând grija necesară pentriu patrimoniul cultural, social și de mediu; pentru că nu au batjocorit prin remarcile lor grupurile sociale din zonă, starea clădirilor și valoarea tesutului urban, ci le-au scos în evidemță valorile atăt de specifice ce merită păstrate și revigorate, asigurănd astfel premise solide pentru regenerarea urbană a zonei, conform cu prestigiul și misiunea lor profesională.

- Tot unor membri ai CTUAT țin să le mulțumesc pentru faptul că, știind de preocupările serioase și prin efort voluntar al unor organizații dedicate protecției patrimoniului, mediului, transparenței decizionale, etc, au apreciat foarte mult opniile și materialele oferite de acestea, le-au luat în considerare cu seriozitate, oferind acestor organizații și persoane cadrul unor discuții respectuase, constructive, fără a denigra și fără a încerca să le schimbe opiniile prin șantaj, având o atitudine normală într-o țară civilizată ce respectă dreptul la opinie și principiile moderne de planificare urbană și consultare publică.

- În general, țin să mulțumesc tuturor structurilor administrației publice locale pentru că, beneficind de avantajul de a avea în comunitate numeroase grupuri, organizații și persoane care își dedică activitatea unor domenii relevante dezvoltării orașului și sunt preocupate de aceasta, au considerat în pemanență acest fapt un avantaj și au încurajat și implementat parteneriatele și dialogul.

- Mulțumesc PMB și CGMB că sunt interesate permanent în promovarea dezvoltării unei Capitale pentru locuitorii săi și că, prin acțiunile lor, alungă orice suspiciune cum că ar planifica și decide intervențiile în oraș în mod discreționar, sub presiunea unor firme de construcții sau speculanți imobiliari.

- Mulțumesc de asemenea, Ministerului Culturii, Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice , Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice București-Ilfov și Direcției pentru Cultură şi Patrimoniul Cultural Naţional a Municipiului Bucureşti pentru că au acționat permanent și auacordat avize conform atribuțiilor lor de protejare a patrimoniului cultural naţional şi de valorificare şi dezvoltare a elementelor ce definesc identitatea culturală a colectivităţii locale.

- Mulțumesc breslei arhitecților și urbaniștilor că, în majoritate, militează pentru promovarea eticii profesionale în domeniu și, prin structurile profesionale relevante, în majoritatea lor, reacționează la timp, prompt și cu responsabilitate, dincolo de orgoliile și interesele contractuale individuale.

- Mulțumesc învățământului superior în domeniul urbanismului și în domeniile conexe că a reușit în ultimii 20 de ani să fie în acord cu abordările internaționale pluridisciplinare, integrate și să producă capacitatea pentru o piață performantă a serviciilor de planificare urbană, fără să incurajeze monopolul firmelor instituțiilor de învățământ superior.

- De asemenea, poate ar trebui să mulțumesc și Ministerului Public pentru că s-a autosesizat privind posibilele infracțiuni, acte de corupție, și conflicte de interese din acest caz, nelăsând pe umerii societății civile semnalările acestor abateri; sau Instituției Avocatului Poporului pentru că iși exercită și din oficiu atribuțiile de apărare a drepturilor şi libertăţilor persoanelor fizice în raporturile acestora cu autorităţile publice locale din București, prin actele administrative emise în legătură cu acest proiect de intervenție urbană masivă.

Îmi cer scuze dacă mai sunt și alte instituții sau persoane cărora ar trebui să le mulțumesc. Copleșită de recunoștință poate am omis pe cineva. Îi rog să ma ierte: doresc să mulțumesc tuturor celor care fac astăzi posibil ceea ce se întâmplă în zona Buzești-Berzei.

Astfel, îmi exprim entuziamul cu privire la demolările de ieri ale monumentelor istorice din strada Berzei 81 și 89 și cu privire la demolarea viitoare a Halei Matache, care este evident că se va intâmpla foarte probabil într-o sâmbătă seara ce va veni curând. Felicitări!

Înțelegănd toate aceste fapte bune, ele îmi dau speranțe și mă fac să mulțumesc și pentru viitoare astfel de intervenții lăudabile ce vor veni întru întregirea misiunii și eforturilor tuturor acestor oameni cărora le oferim decizia asupra vieții noastre și banilor noștri din impozite și taxe. Salut astfel aducerea oricărui plus de trafic auto in centru și pe malurile Dîmboviței, orice nouă penetrație sau supalărigire de străzi, pasaje mărețe, autostrăzi prin oraș, orice dezvoltare cu funcțiuni segregate și unidirecționale, orice curațare de valori cultural istorice, orice îndepărtare a diversițătii sociale, orice înlocuire a comerțului tradițional cu mall-uri, orice impiedicare a existenței unor spații publice de trăit și de relaționat cu semenii noștri, orice inițiativă ce produce aer poluat pentru plamânii copiilor nostri și orice zone dezvoltate prin care nu avem ce căuta.

Și consider că orice eforturi care împiedică astfel de lucruri benefice sunt de acuzat, deopotrivă ale societății civile și ale specialiștilor.

Mulțumesc din nou, cu mândrie,

Claudia Pamfil

Primaria Capitalei invinsa de ONGuri

2011-06-21T02:40:00.001-07:00

Niciodata nu e bine sa te crezi atotputernic...

http://www.rfi.ro/articol/stiri/social/primaria-capitalei-invinsa-ong-uri

SANTIER IN LUCRU

2011-06-20T08:33:00.001-07:00

inca un proces cistigat

2011-06-20T06:29:00.000-07:00

Prin decizia pronuntata pe 16.06.2011 in dosarul 52455/3/2010, Curtea de Apel Bucuresti a suspendat utilitatea publica a proiectului Buzesti-Berzei. Decizia este definitiva si irevocabila.

Actiunea a fost depusa de Asociatia Salvati Bucurestiul la Tribunalul Bucuresti pe 29 octombrie 2010. Tribunalul Bucuresti, prin judecatoarea Loneta Gavrea, a respins actiunea Asociatiei pe 23.11.2011. Prin decizia din 16.06.2011, Curtea de Apel Bucuresti a admis recursul Asociatiei.

Utilitatea publica fusese declarata prin Hotararea Consiliului General al Municipiului Bucuresti nr. 262/2006. Pe scurt, motivele de ilegalitate ale Hotararii 262/2006 sunt:

- conform legii, intrucat in cauza erau si monumente istorice, utilitatea publica trebuia declarata de Parlament prin lege, nu de Consiliul General

- conform legii, utilitatea publica trebuia declarata in urma unei cercetari stiintifice care sa ateste ca solutia aleasa este cea mai eficienta si justifica costurile; Primaria nu a facut dovada vreunei cercetari prealabile; nici macar costurile nu au fost estimate

- comisia care a declarat utilitatea publica nu continea reprezentantii obligatorii ai unor institutii; cele 5 persoane care au declarat utilitatea publica reprezentau doar Primaria Capitalei si fusesera numite exclusiv pentru utilitatea publica a Pasajului Basarab.

In baza utilitatii publice au fost emise ordinele de declasare pentru 3 monumente istorice si avizele de desfiintare pentru alte 74 de cladiri din zone protejate. Prin sentinta pe care a pronuntat-o pe 23.11.2011, judecatoarea Loneta Gavrea ar fi putut opri aceste distrugeri. Acasta a justificat insa in motivarea sentintei

reclamantii sustin [...] ca nu mai putin de 13 monumente istorice si alte 8 cladiri aflate in zona vor fi declasate si probabil demolate pentru o lucrare publica ce nu se va realiza, insa se constata ca aceste imprejurari invocate nu redau aspectul perturbarii grave si nici a prejudiciului grav, viitor si previzibil al autoritatii.

Utilitatea publica era fundamentul pentru avizarea de catre Ministerul Culturii a demolarii / translatarii celor 7 monumente istorice ramase in picioare pe traseul diametralei Buzesti-Berzei, printre care Hala Matache. Prin decizia Curtii de Apel Bucuresti, demolarea / translatarea celor 7 monumente istorice ramane fara fundament juridic.

Este al 5-lea proces pe care „primarul care face totul legal” il pierde cu ONG-urile pe subiectul Buzesti-Berzei. In precedentele patru:

- pe 21.12.2010 Tribunalul Bucuresti a suspendat in dosarul 60056/3/2010 autorizatiile de desfiintare pentru Hotel Marna si Casa Radulescu; Primaria a emis ulterior autorizatii cu acelasi continut, fapt pentru care Asociatia Salvati Bucurestiul a depus plangerea penala 782/P/2011

- pe 19.01.2011 Tribunalul Bucuresti a suspendat in dosarul 62706/3/2010 autorizatia de desfiintare pentru imobilul din str. Cobalcescu nr. 60; Primaria a continuat demolarea, fapt pentru care Asociatia Salvati Bucurestiul va depune plangerea penala

- pe 12.04.2011 Tribunalul Bucuresti a anulat in dosarul 52450/3/2010 Planul Urbanistic Zonal Buzesti-Berzei

- pe 26.04.2011 Tribunalul Cluj a suspendat in dosarul 958/117/2011 Planul Urbanistic Zonal Buzesti-Berzei si autorizatia de construire 363/2009.

Contact: Nicusor Dan, Asociatia Salvati Bucurestiul, 0732.290.539.

Bucureştiul Alternativ 1 - Atelier interdisciplinar

2011-06-10T15:21:00.000-07:00

Văinvităm să participaţi la evenimentul expoziţional organizat de atelierul Bucureştiul Alternativ 1, în perioada 10-12 iunie 2011, încadrul Street Delivery.

Expozitiade arhitectură este o iniţiativă a grupului Bucureştiul Alternativ şi aduce in dezbatere proiectul diametralei Buzeşti - Berzei -Uranus, care presupune distrugerea halei Matache Măcelarul.

Puteţiviziona expoziţia în zona Grădinii Ordinului Arhitecţilor din România, din str.Verona nr.19

Grup pe facebook: Bucureştiul Alternativ

Bucureştiuleste pentru oameni, nu pentru maşini !

HalaMatache este un reper de mai bine de 120 de ani

Bucureştiulcare ne place !

Bucureştiuleste o metropolă.

Abuzurilefac legea în Bucureşti de 70 de ani.

Toţipentru Bucureşti, Bucureşti pentru toţi !

________________________________________________________________________________________________

Echipa Bucureştiul Alternativ este la primul atelier şi cautăcolaboratori voluntari în toate domeniile, în mod special în domeniile: juridic,administraţie publică, jurnalism, istorie, filologie, economie!

Pentru colaborare contactaţi administratorii grupului facebookBucureştiul Alternativ.

Organizatori ASUB -Asociatia Spatiu Urban Bucuresti, GDL –Grupul pentru Dezvoltare Locală, ATU - Asociaţia pentru Tranzitie Urbana, Centrul de Cercetare şi DezvoltareAnthropoesis

Coordonator Mario Kuibuş

Echipacoordonatori Gruia Bădescu, Alec Bălăşescu, Doru Frolu, Celia Ghyka, Vera Marin, Horia Marinescu, Claudia Pamfil,Ionuţ Piţurescu

Prelegeri Gruia Bădescu, Alec Bălăşescu, Prof. Dr. Arh. Hanna Derer, Doru Frolu, Vera Marin, HoriaMarinescu, Şerban Sturdza

Sprijin Agenţia de Monitorizare a Presei CaleaPlevnei nr. 98, bl. 10C Sector 1 Bucuresti, Centruluide Cercetare si Dezvoltare Anthropoesis str. Mircea Vulcanescu, nr.19, parter

Echipa de voluntari

Concept structură de prezentare +coordonare realizare planşe GruiaBădescu, Silvia Costiuc, AdrianMihaescu, Ioana Raţa, Teodora Popescu, Chloé Salembier

Arhitectură Ana-Maria Baston,Maria Duda, Ilinca Macarie, Marina Macarie, Mihaela-Daniela Maiorov, AdrianMihaescu , Raluca Munteanu, Tudor Pavelescu, Ioana Raţa, EmiliaŢugui

Studenţi la arhitectură Mihail Neagu, Diana Neamţu, Ana Maria Petrescu,Flavia Maria Radu

Urbanism Oana Druţă

Studenţi la urbanism Elena Cristina Ionescu, Alexandra Serbana

Antropologie AdrianDeoancă , Oana Druţă, Larisa Oancea, ChloéSalembier

Jurnalism Adrian Deoancă, Bianca Floarea

Legislaţie Nicuşor Dan, Adrian Bălteanu

Comunicare Gruia Bădescu, Irina Cărbunescu, Silvia Costiuc, Chloé Salembier

Grafică logo + planşe + schiţe TudorNăstase

PR Silvia Costiuc

Visuals Ion Cotenescu

Urmăriţi activitatea echipei BucureştiulAlternativ pe facebook, grupul Bucureştiul Alternativ. Echipa cautăcolaboratori, dintre cei care iubesc Bucureştiul!

Totodată, în perioada expoziţiei vor fi şi alte evenimente realizate încadrul atelierului Bucureştiul Alternativ 1 :

Proiecţii – Ion Cotenescu

Filmedocumentare – Silvia Costiuc,montaj Chloé Salembier

Muzica – selecţie Silvia Costiuc şi căutăm încă pe cineva

Bucurestiul - oras al automobilului-rege

2011-06-10T15:15:00.001-07:00

http://www.contributors.ro/societatelife/bucurestiul-oras-al-automobilului-rege/

ASOCIATIA SALVATI BUCURESTIUL - COMUNICAT DE PRESA

2011-06-10T15:14:00.001-07:00

Asociatia Salvati Bucurestiul ia act cu stupoare decomunicatul Primariei Municipiului Bucuresti din 2 iunie 2011 (preluat deAgerpres si reprodus mai jos).

1. Primaria afirma ca a oprit lucrarile pe 11.05.2011,in urma solicitarii Inspectoratului de Stat in Constructii. Primaria confirmadeci ca a continuat lucrarile de construire dupa data de 26.04.2011, candTribunalul de la Cluj a suspendat autorizatia de construire. Primaria confirmadeci ca a comis o infractiune, fapt semnalat de Asociatie inca de la sfarsitullunii aprilie.

2. Primaria afirma ca a incetat lucrarile deconstruire dupa procesul verbal al Inspectoratului de Stat in Constructii din11.05.2011.

Oare cladirea din Calea Grivitei nr. 119,parte componenta a monumentului istoric „Ansamblul de arhitectura CaleaGrivitei”, s-a demolat singura in zilele de 16-18 mai 2011?

Oare fundatia liniei de tramvai pe segmentulOccidentului – Grivitei s-a turnat singura la sfarsitul lunii mai 2011?

Oare zecile de muncitori si utilaje au existatdoar in imaginatia trecatorilor?

3. Primaria afirma ca face demersuri pentrucontinuarea lucrarii conform legii 255. Legea 255/2010 este o lege pentruexpropieri, nicidecum o lege pentru lucrari de construire.

4. Primaria minte si cand afirma ca in acest moment seexecuta doar lucrari de punere in siguranta. Explicatia este mai lunga.Lucrarile la diametrala Buzesti-Berzei se desfasoara pe 4 tronsoane:

a) Piata Victoriei – Occidentului, inbaza autorizatiei 363/2009 suspendata de Tribunalul Cluj pe 26.04.2011. Peacest tronson Primaria a oprit lucrarile.

b) Occidentului – Dinicu Golescu, inbaza unei autorizatii din 2010. Pe acest segment Primaria a continuatlucrarile, care au fost suspendate ieri prin decizia ministrului Elena Udrea.

c) Dinicu Golescu – Stirbei Voda, inbaza autorizatiei 363/2009 suspendata de Tribunalul Cluj pe 26.04.2011. Peacest tronson Primaria a inceput lucrarile dupa procesul verbal alInspectoratului de Stat in Constructii din 11.05.2011, infractiunea fiindflagranta.

d) Stirbei Voda – Plevnei, in bazaautorizatiei de construire 363/2009 suspendata de Tribunalul Cluj la26.04.2011. In momentul suspendarii lucrarile erau finalizate pe jumatate dintronson, pe cealalta jumatate pe teren gasindu-se o groapa adanca de 2-3 metri.Era absolut normal sa se execute lucrari de punere in siguranta, pentru cagroapa in cauza reprezenta un pericol pentru siguranta locuitorilor si astructurii caselor invecinate. Experti contactati de Asociatia Salvati Bucurestiulafirma ca lucrarile de punere in siguranta puteau fi realizate in 2-3 zile deechipa de 20 de muncitori a Primariei, partea cea mai complicata a operatiuniifiind montarea unui perete de sprijin in portiunea dinspre cladiri. Subpretextul punerii in siguranta a lucrarilor, echipa de 20 de oameni a lucratcontinuu 5 saptamani si a realizat toate lucrarile prevazute de autorizatia deconstruire: fundatia tramvaiului, tasarea diferitelor straturi de pamant,asfaltare, etc. Reaua credinta a Primariei a fost evidenta.

Contact: Nicusor Dan, 0732.290.539.

Ca urmare a informatiilor aparuteastazi cu privire la oprirea lucrarilor la 'StrapungereaBuzesti-Berzei-Uranus', Primaria Municipiului Bucuresti face urmatoareleprecizari:

Ministerul Dezvoltarii Regionale siTurismului nu poate suspenda lucrarile la obiectivul de investitii mentionat,intrucat acestea au fost deja oprite. Inspectoratul de Stat in Constructii asolicitat Primariei Capitalei oprirea lucrarilor pana la rezolvarea pe fond a procesului cu Asociatia 'SalvatiBucurestiul', Municipalitatea fiind instiintata prin Procesul Verbal de controlnr. 1305/11.05.2011.

Reprezentantii ONG-urilor dau dovada de rea-credinta si lipsa de informare,intrucat in acest moment la aceasta lucrare se executa doar lucrari de punerein siguranta, conform paragrafului 2.2 din acelasi proces verbal.

Mentionam, de asemenea, ca in acest moment Primaria Municipiului Bucuresti facedemersurile legale pentru continuarea lucrarii conform legii 255.

COMUNICAT DE PRESA DE LA MINISTERUL DEZVOLTARII

2011-06-10T15:10:00.001-07:00

Direcţiade Comunicare

Comunicat de presă

9 iunie 2011

MDRT şi PMB vor coopera înprivinţa dezvoltării

zonei Berzei-Buzeşti

ElenaUdrea, ministrul dezvoltarii regionale si turismului, şi SorinOprescu, primarul general al Municipiului Bucureşti, au discutatastăzi, 9 iunie a.c., despre soluţionarea situaţiei legate deconstruirea diametralei de transport Bucureşti-Berzei.

“Dorimdeblocarea cât mai urgentă a situaţiei, în beneficiulbucureştenilor şi cu respectarea prevederilor legale în vigoaredin domeniul urbanismului şi construcţiilor. De aceea, am stabilitca specialiştii din minister şi din primărie să se întâlneascăpentru a lucra împreună la noul Plan Urbanistic Zonal aflat înavizare la minister”, a declarat ministrul Elena Udrea.

Înurma discuţiilor, s-a convenit asupra derulării operaţiunilor deconservare şi punere în siguranţă a lucrărilor din şantierulBuzeşti-Berzei până la găsirea unor soluţii pentru continuarealucrărilor.

Înperioada următoare, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismuluişi Primăria Generală a Municipiului Bucureşti vor organiza odezbatere publică, pentru a fi găsite soluţii agreate şi desocietatea civilă, luând în considerare şi dezvoltarea ulterioarăa spaţiului în discuţie. Totodată, cele două instituţii vorelabora în comun un program de regenerare urbană a zonei.

Biroulde presă

STREET DELIVERY - EDITIA VI

2011-06-10T15:07:00.000-07:00

Dragiprieteni,

Va invitamla a 6-a editie a evenimentului de arhitectura si cultura urbana StreetDelivery organizat de Ordinul Arhitectilor din Romania si Fundatia Carturesti.

In acest anva asteptam cu noi expozitii de arhitectura, urbanism, peisaj, mobilier urban, atelierecreative si activitati sportive pentru copii, educatie ecologica si civica, piesede teatru, filme, concerte s.a.

Un subiect fierbintepentru locuitorii Bucurestiului -- diametrala Buzesti-Berzei-Uranus -- va fi prezentprintr-o expozitie de solutii alternative si o dezbatere publica organizata deOAR duminica, 12 iunie, ora 18.00, Gradina Carturesti Verona; invitati prof.dr. arh. Hanna Derer si prof. dr. arh. Constantin Enache, moderator arh. SerbanTiganas, presedinte OAR.

Mai multedetalii despre program la Dragiprieteni,

Va invitamla a 6-a editie a evenimentului de arhitectura si cultura urbana StreetDelivery organizat de Ordinul Arhitectilor din Romania si Fundatia Carturesti.

Mai multedetalii despre program la http://streetdelivery.ro/bucuresti/program/arhitectura-urbanism

Va asteptamsa parcurgem impreuna traseul cultural pietonal Verona, de la Carturesti panala Scoala Centrala, cu oprire la Casa Mincu.

MirelaDuculescu

Va asteptamsa parcurgem impreuna traseul cultural pietonal Verona, de la Carturesti panala Scoala Centrala, cu oprire la Casa Mincu.

MirelaDuculescu

Liceenii exploreaza orasul prin camera video

2011-06-10T15:01:00.000-07:00

COMUNICATDE PRESA

AsociatiaKomunitas va invita miercuri, 8 iunie, intre orele 17:00-20:00 laproiectiile celor 10 filme documentare realizate de elevii din 7licee bucurestene, in cadrul proiectuluide educatie urbana “Ia-ti orasul inapoi!”.

Timpde 4 luni, membrii Cluburilor de Educatie Urbana din liceele sicolegiile “Stefan Odobleja”, “Viilor”, “Mihai Eminescu”,“Petru Rares”, “Ion Neculce”, “Gheorghe Sincai” si“George Cosbuc” au documentat orasul, s-au imprietenit cu el, auexplorat spatii abandonate, au luat interviuri, apropiindu-se atatunii de altii, cat si de oras. Cu ajutorul camerei de filmat auconstientizat mai bine ce inseamna Bucurestiul, in ce mediu traiescsi ce pot face pentru a schimba viitorul spatiului public.

Filmelerealizate de ei ofera noi perspective asupra Bucurestiuluicontemporan, care ne afecteaza sau ne incanta pe toti. Veti puteaviziona documentare despre urmatoarele subiecte: miscarea parkour incapitala, trecutul si prezentul parcului Kiseleff, istoria sipericolele ce pandesc parcul Tineretului in viitorul apropiat,explorarea urbana a cladirilor de patrimoniu abandonate, demolariledin zona Berzei-Buzesti si planurile de dezvoltare ale orasului,spatiile de intalnire preferate de bucuresteni, fenomenul graffiti incapitala, muzica in spatiul public vs spatiul privat si viata denoapte a orasului.

Filmelepot fi vizionate la Cinema Tinerimea Romana, Strada Gutenberg Johannnr 19 – miercuri, 8 iunie, 17-20. Intrare libera (in masuralocurilor disponibile).

ZonaIzvor, vis a vis de Teatrul Bulandra

Proiectfinantat de CEE Trust for Civil Society in Central and EasternEurope.

Multumiri Space Syntax si DC Communication pentru ca ne-au oferitposibilitatea de a premia cele mai bune filme

Contact:Miruna Tirca, coordonator proiect

educatie.urbana@gmail.com

www.educatieurbana.wordpress.com

Orasul in viziunea copiilor

2011-06-10T14:57:00.000-07:00

Cum ar arata un oras ideal in viziunea copiilor? Veniti sa aflatichiar de la ei, duminica 5 iunie la Green Hours Jazz Cafe, CaleaVictoriei 120, intre orele 16-18, in cadrul evenimentului Оrasulcopiilor”, in care veti putea viziona o expozitie de machete,fotografii si propuneri de interventii urbane ale elevilor dinurmatoarele scoli: Scoala Generala nr. 135 „Stefan cel Mare”,Scoala Generala nr. 7, Scoala Generala nr. 114 „PrincipesaMargareta”, Scoala Generala nr. 88 „Мihai Viteazul”, ScoalaGenerala nr. 148 „George Calinescu”, Scoala Generala nr. 127„Republica Peru”, Scoala Generala nr. 143, Scoala Generala nr. 85„Vasile Bunescu”.

Orasul Bucuresti - lucruri bune: chestii romantice (flori),cativa oameni buni, paznici de seara, pista de biciclete, cluburi,respectul, asigurarea hranei, gradina zoologica, munca, banicastigati cinstit, rampele de skate, scoli, licee, biserici, cantine,aziluri, casa poporului, orfelinate, molurile, locurile verzi, muzeefrumoase, singurul oras cu metrou, corturi de prim ajutor pe timpulcaniculei, exista si cinematografe, fantani arteziene, piata Doldora,biblioteca publica, circuri foarte distractive, parcul Sebastian,Tineretului, Carol, statuile, universitatea, cosurile de gunoiamenajate pentru stringerea excrementelor canine, castrarea cainilor,produsele si alimentele bio din magazine, existenta tomberoanelorpentru reciclare, existenta semnelor de circulatie cu panouri solare,graffiti, azilele pentru batrani, exista asociatii pentru salvareamediului, centre de plasament, stranduri.

Orasul Bucuresti - lucruri rele: mizerie, zgomot, furturile,lipsa respectului, droguri, gropi de gunoi, violare de domiciliu,trotuare mizerabile, strazi neasfaltate, scara blocului, blocurimizerabile, taierea copacilor, poluarea aerului, canalizariinfundate, semafoare stricate, neocrotirea animalelor, absentapolitiei, rasismul, indiferenta fata de oras, prea multefast-food-uri, cladiri neamenajate, magazinele de vise, lipsatrotuarelor, lipsa trecerilor de pietoni, unele blocuri suntstricate, unele scoli, case parasite, nu mai vrem criza financiara –ne afecteaza, fire de curent nearanjate, prea multe denivelari, maimulti profesori, sunt prea mari preturile, nu e un turn effel,scolile nu sunt vopsite, sunt rupte bancile, nu au proiector, nu suntpiste de biciclete in Rahova, parcul Humulesti (mizerie, iarbanetunsa, fara leagane), se construiesc multe cladiri pentru birouri,nu se face curatenie pe strazi, spatii prea mici intre blocuri carenu lasa cartierul sa respire, defrisarea padurii Baneasa, se distrugmonumente istorice, asezarea blocurilor (sunt foarte inghesuite),apele sunt poluate si pestii mor, se taie padurile, graffitiurilesunt ilegale, prea putine adaposturi pentru animale, violenta,violurile, masinile pe benzina, absenta politiei cinstite.

Lucrurile de mai sus nu sunt extrase dintr-un sondaj de opinie, cireprezinta viziunile elevilor din cel 8 scoli bucurestene asuprapropriului oras. Ele au fost exprimate in cadrul atelierelor de lucrudesfasurate in timpul proiectului de educatie urbana „Ia-tiorasul inapoi!”, implementat de Asociatia Komunitas inperioada noiembrie 2010 ianuarie 2012. Proiectul este finantat de CEETrust for Civil Society in Central and Eastern Europe.

Speram ca, intr-o buna zi, copiii vor fi luati in seama deplanificatorii urbani si cei care decid viitorul orasului! Vaasteptam la eveniment!

Contact: Miruna Tirca, coordonator proiect;

educatie.urbana@gmail.com

www.educatieurbana.wordpress.com

MITING LA MINISTERUL DEZVOLTARII - 2 IUNIE, 12-14 PM

2011-06-01T02:07:00.000-07:00

Mai multe organizatii din Platforma pentru Bucuresti organizeaza joi 2 iunieintre orele 12 si 14 un miting in fata Ministerului Dezvoltarii Regionale siTurismului din bd. Libertatii nr. 12.

Participantii solicita Ministrului Dezvoltarii:

1) sa dispuna Inspectoratului de Stat in Constructii, subordonatMinisterului, sa sisteze lucrarile de construire la diametralaBuzesti-Berzei
2) sa organizeze o dezbatere publica asupra proiectului.

Organizatiile solicita o intrevedere cu ministrul Elena Udrea.

Tribunalul Bucuresti a anulat pe 12 aprilie 2011 Planul Urbanistic Zonalal diametralei Buzesti-Berzei.
Tribunalul Cluj a suspendat pe 26 aprilie2011 Planul Urbanistic Zonal Buzesti-Berzei si autorizatia de construire pesegmentele Plevnei - Dinicu Golescu si Occidentului - Piata Victoriei.

Sentintele pot fi atacate cu recurs dar, conform legii, suspendarea isiproduce efectele pana la judecarea recursului. Cu toate acestea, Primaria Municipiului Bucuresti continua lucrarile.

Pe segmentul Plevnei - Stirbei Voda, pe care autorizatie este suspendata,lucreaza in baza unui "proiect tehnic de punere in siguranta a lucrarilor",prin care realizeaza de fapt toate lucrarile prevazute in autorizatie.Pe segmentul Stirbei Voda - Dinicu Golescu, pe care autorizatia estesuspendata, a emis o noua autorizatie de construire cu acelasi continut,fapt interzis prin lege.

Pe segmentul Dinicu Golescu - Occidentului a emis o autorizatie deconstruire in baza Planului Urbanistic Zonal anulat si suspendat deinstante. 2) In absenta unei dezbateri publice organizate de Primaria MunicipiuluiBucuresti, inca din februarie 2011 organizatiile din Platforma pentruBucuresti au solicitat Ministerului Dezvoltarii o dezbatere publica asupraproiectului Buzesti - Berzei. Solicitarea nu a primit inca un raspuns.

In perioada 7 mai - 15 iunie 2011, Asociatia Spatiu Urban Bucuresti, Grupulpentru Dezvoltare Locală, Asociatia pentru Tranzitie Urbana si Centrul deCercetare şi Dezvoltare Anthropoesis organizeaza atelierul interdisciplinar"O viziune alternativă pentru Diametrala Nord-Sud".

Pe 15 iunie 2011specialistii vor prezenta publicului un proiect alternativ de integrare azonei Buzesti-Berzei, pornind de la situatia ei actuala (dupa demolari).

Contact: Nicusor Dan, Asociatia Salvati Bucurestiul, 0732.290.539

SOCIETATEA CIVILA DESPRE REFORMA BUCURESTIULUI

2011-05-17T05:07:00.001-07:00

REFORMA BUCURESTIULUI

CITITI PINA LA CAPAT. MERITA!

2011-05-17T05:04:00.001-07:00

Cititi pina la capat. Merita!

VIA PORTUGALIA.MANIFEST PENTRU SPATIUL PUBLIC

2011-05-17T04:58:00.001-07:00

Manifest pentru spatiul public

PUZ-ul Diametralei Buzești-Berzei declarat ilegal de Tribunalul Bucuresti!

2011-04-13T09:17:00.000-07:00

Tribunalul București a decis marți că PUZ-ul Diametralei Buzești-Berzei este ilegal. Platforma pentru București văinvită joi, 14 aprilie, ora 13, la o declarație de presă la sediul ActiveWatch-Agentia de Monitorizare a Presei (CaleaPlevnei, nr. 98, bloc 10 C, Sector 1) pentru a vă prezenta consecințele juridice, și nu numai, ce decurg din această situație.

Persoana de contact: Nicușor Dan, 0727 490 253.

2011-04-12T10:46:00.001-07:00

Dosar de Presa - Audiere publica la Parlamentul European

Audiere publica la Parlamentul European

2011-04-12T10:34:00.000-07:00

In perioada 29-31 martie 2011 o delegatie a Platformei pentru Bucuresti, insotita de mai multi jurnalisti din România a participat la o audiere publica la Parlamentul European.

Audierea, al carei titlu a fost Bucharest 2011: Urban Policies and Cultural Heritage, a fost gazduita si moderata deeuroparlamentarul Monica MACOVEI, care a raspuns astfel preocuparii si ingrijorarii crescinde a organizatiilor neguvernamentale din Platforma pentru Bucuresti fata de distrugerile de patrimoniu construit din Bucuresti si fata de realizarea unor mega-proiecte de infrastructuri urbane care nu respecta bunele practici mondiale, incalcind in mod flagrant recomandarile Cartei de la Leipzig pentru orase europene durabile si ale Declaratiei de la Toledo privind orasele sustenabile si, nu in ultimul rind, legislatia in vigoare in România.

Audierea a constat din 4 prezentari urmate de dezbateri:

Bucharest heritage - overview, Şerban STURDZA – director executiv al Fundatiei Pro Patrimonio si vice-presedinte al Ordinului Arhitectilor din România

Unsustainable urban planning, Gruia BĂDESCU – urbanist, Platforma pentru Bucuresti

The Buzeşti–Berzei demolitions – democracy at risk, Roxana WRING – presedinte, Asociatia Pro.Do.Mo

Bucharest – Lost European Heritage, Doina VELLA – vice-presedinte, Asociatia Pro.Do.Mo

La audiere au participat europarlamentarii Kinga Gal, Laszlo Tökes, Theodor Stolojan si Cristian Preda. Au mai fost prezenti, printre altii: Stefana Bianu - RPER-Fr "Rencontres du Patrimoine Europe-Roumanie", Pierre Housieaux, presedintele Fundatiei Paris Historique.

Prezentarile pot fi accesate pe link-ul urmator: http://dl.transfer.ro/transfer_ro-01apr-d226b8522c6e.zip

Membrii delegatiei române au fost:

1. Cristina Guseth – Freedom House Romania

2. Roxana Wring – Asociatia pentru Protectia si Documentarea Monumentelor si Patrimoniului din România Pro.Do.Mo

3. Florina Presadă – Centrul de Resuse pentru Participare Publica CeRe

4. Doina Vella - Asociatia pentru Protectia si Documentarea Monumentelor si Patrimoniului din România Pro.Do.Mo

5. Serban Sturdza - director executiv al Fundatiei Pro Patrimonio si vice-presedinte al Ordinului Arhitectilor din România

6. Gruia Bădescu, urbanist, Platforma pentru Bucuresti

7. Claudia Pamfil, Grupul pentru Dezvoltare Locala

8. Theodor Paleologu, deputat

9. Domnica Macri, National Geographic, Platforma pentru Bucuresti

10. Irina Zamfirescu, Agentia de Monitorizare a Presei Active Watch

11. Adrian Bălteanu – Observatorul Urban al Uniunii Arhitectilor din România

12. Romulus Bena – Asociatia ”Prietenii Scolii Centrale”

13. Catiusa Ivanov – jurnalist, Hotnews si Observatorul Urban al Uniunii Arhitectilor din România

14. Simina Stan, jurnalista, Jurnalul national

15. Alexandra Bogdan, reporter TVR

16. Ion Longin Popescu, publicist, Formula As

17. Laura Mitran, jurnalist, agentia Mediafax

18. Ana Vlad, regizor, casa de filme Mandragora

19. Adi Voicu, regizor, casa de filme Mandragora

20. Maria Manoliu, jurnalist, Gândul

21. Mihai Chioveanu, jurnalist, Europa FM

In perioada 29-31 martie 2011 o delegatie a Platformei pentru Bucuresti, insotita de mai multi jurnalisti din România a participat la o audiere publica la Parlamentul European.

Audierea a constat din 4 prezentari urmate de dezbateri:

Bucharest heritage - overview, Şerban STURDZA – director executiv al Fundatiei Pro Patrimonio si vice-presedinte al Ordinului Arhitectilor din România

Unsustainable urban planning, Gruia BĂDESCU – urbanist, Platforma pentru Bucuresti

The Buzeşti–Berzei demolitions – democracy at risk, Roxana WRING – presedinte, Asociatia Pro.Do.Mo

Bucharest – Lost European Heritage, Doina VELLA – vice-presedinte, Asociatia Pro.Do.Mo

Prezentarile pot fi accesate pe link-ul urmator: http://dl.transfer.ro/transfer_ro-01apr-d226b8522c6e.zip

Membrii delegatiei române au fost:

1. Cristina Guseth – Freedom House Romania

2. Roxana Wring – Asociatia pentru Protectia si Documentarea Monumentelor si Patrimoniului din România Pro.Do.Mo

3. Florina Presadă – Centrul de Resuse pentru Participare Publica CeRe

4. Doina Vella - Asociatia pentru Protectia si Documentarea Monumentelor si Patrimoniului din România Pro.Do.Mo

5. Serban Sturdza - director executiv al Fundatiei Pro Patrimonio si vice-presedinte al Ordinului Arhitectilor din România

6. Gruia Bădescu, urbanist, Platforma pentru Bucuresti

7. Claudia Pamfil, Grupul pentru Dezvoltare Locala

8. Theodor Paleologu, deputat

9. Domnica Macri, National Geographic, Platforma pentru Bucuresti

10. Irina Zamfirescu, Agentia de Monitorizare a Presei Active Watch

11. Adrian Bălteanu – Observatorul Urban al Uniunii Arhitectilor din România

12. Romulus Bena – Asociatia ”Prietenii Scolii Centrale”

13. Catiusa Ivanov – jurnalist, Hotnews si Observatorul Urban al Uniunii Arhitectilor din România

14. Simina Stan, jurnalista, Jurnalul national

15. Alexandra Bogdan, reporter TVR

16. Ion Longin Popescu, publicist, Formula As

17. Laura Mitran, jurnalist, agentia Mediafax

18. Ana Vlad, regizor, casa de filme Mandragora

19. Adi Voicu, regizor, casa de filme Mandragora

20. Maria Manoliu, jurnalist, Gândul

21. Mihai Chioveanu, jurnalist, Europa FM

dezbatere la bruxelles despre demolarile din zona berzei buzesti - 2

2011-04-05T03:24:00.001-07:00

http://www.tvr.ro/articol.php?id=100493

dezbatere la bruxelles despre demolarile din zona berzei buzesti-1

2011-04-05T03:23:00.001-07:00

http://www.tvr.ro/articol.php?id=100468

2011-04-04T06:43:00.003-07:00

http://think.adevarul.ro/2011/04/o-bucata-din-centrul-orasului-dispare-sub-ochii-nostri-dosar-axa-buzesti-uranus/

2011-04-04T06:43:00.001-07:00

http://economie.hotnews.ro/stiri-imobiliar-8470826-demolarile-buzesti-berzei-ajuns-parlamentul-european.htm

2011-04-02T07:21:00.000-07:00

href="http://www.curentul.ro/2011/index.php/2011040156615/Social/Demolarile-ilegale-ale-unor-monumente-istorice-din-centrul-Capitalei-in-atentia-Parlamentului-European.html"></a>

atelier interdisciplinar adresat tinerilor

2011-04-02T07:11:00.001-07:00

final_call_buzesti_berzei[2]

Hala Matache ramine monument!

2011-03-10T08:20:00.001-08:00

http://piatamatache.info/?p=1129

vesti bune!

2011-03-01T12:29:00.000-08:00

Lucrurile incep sa se miste incet incet.

Primaria Sectorului 1 a trimis pe adresa Platformei pentru Bucuresti Regulamentul de consultare publica in baza Ordinului 2701, cu intentia de a cere parerea ONGurile si chiar de a coopta cateva ONGuri in grupul de lucru care dezbate acest regulament.

Regulamentul va fi discutat in curand in sedinta Consiliului Primariei sectorului 1.

REGULAMENT LOCAL DE IMPLICARE A PUBLICULUI ÎN ELABORAREA SAU REVIZUIREA PLANURILOR DE URBANISM ŞI DE AMENAJ...

Contestare buget PMB 2011

2011-03-01T12:18:00.000-08:00

Recent, a fost dezbatut bugetul pe 2011 al Primariei Municipiului Bucuresti.
Membrii ai Platformei pentru Bucuresti au contestat acest buget.
Argumentele lor se pot citi in documentul de mai jos:

contestatie buget PMB 2011

alina mungiu ataca :)

2011-02-18T14:43:00.001-08:00

http://www.romanialibera.ro/opinii/comentarii/primarul-hotii-si-vardistii-217023.html

presa despre evenimente recente ale Platformei legate de Piata Matache

2011-02-15T11:31:00.001-08:00

http://www.adevarul.ro/locale/bucuresti/Bucuresti-_Manifestatie_muta-cu_picturi_si_fotografii-impotriva_demolarii_Halei_Matache_0_425957641.html

http://www.europafm.ro/stiri/interne/protest-inedit-la-hala-matache~n47006/

http://ziare.piatza.net/protest-artistic-pentru-hala-matache/

http://ifreemedia.blogspot.com/2011/02/protest-artistic-pentru-hala-matache.html

http://www.ziare-pe-net.ro/stiri/proteste-impotriva-demolarii-halei-matache-390574.html

http://www.alfanews.ro/2011/hala-matache-imortalizata-de-artisti-imbracati-in-verde.html

http://www.cotidianul.ro/137115-Protest-prin-arta-pe-Strada-Buzesti

http://www.romania-actualitati.ro/rrapages/view/25510

presa despre evenimente recente ale Platformei

2011-02-15T11:29:00.000-08:00

http://www.realitatea.net/demolari-istorice-cu-scandal-in-capitala_802787.html

http://www.tvr.ro/articol.php?id=97071&c=47

http://www.tvr.ro/articol.php?id=97071&id_media=84312

flash mob la hala matache

2011-02-15T11:18:00.001-08:00

2011-02-13T13:09:00.001-08:00

Adio, Hala Matache? Arhitectul şef al Capitalei faţă în faţă cu preşedintele "Salvaţi Bucureştiul" la Ora de ştiri

2011-02-13T09:16:00.000-08:00

http://www.tvr.ro/articol.php?id=97071&id_media=84312

Adunare verde pentru Hala Matache

2011-02-13T08:47:00.000-08:00

http://www.observatorulurban.ro/adunare-verde-pentru-hala-matache.html

Cateva cuvinte despre "protestul mut" de ieri

2011-02-13T08:02:00.000-08:00

via prea_de_tot
http://preadetot.wordpress.com/2011/02/13/declaram-nula-stampila-primariei-generale/

De stiut:
-Primaria a refuzat sa autorizeze aceasta intrunire, pe motiv ca "se desfasoara intr-o zona unde au loc demolari", incalcand astfel grav dreptul democratic al cetatenilor de a protesta si a-si manifesta liber opozitia fata de un proiect al municipalitatii
-cel putin unul dintre participanti a primit amenda maxima (100 milioane vechi) - care va fi contestata bineinteles in instanta

protest mut la hala matache

2011-02-12T05:04:00.000-08:00

Arta la Matache! - sambata de la ora 11!

2011-02-11T06:19:00.001-08:00

va asteptam in numar cat mai mare!
http://www.facebook.com/#!/event.php?eid=134935156574074

de ultima ora!

2011-02-11T06:10:00.000-08:00

Sâmbătă 12 februarie, la ora 11, iubitorii de peisaje bucureştene vor veni să lucreze în Piaţa Matache. Participanţii la ora de peisaj au declarat pentru piatamatache.info că, deoarece Primăria nu a aprobat o solicitare de demonstraţie, protestul lor va fi unul mut, şi creativ, prin picturi, desene, fotografii. Ei îşi vor exprima speranţa că Hala Matache, monument istoric ameninţat cu demolarea iminentă, poate fi salvată. Semnul speranţei vor fi hainele, cocardele sau panglicile de culoare verde deschis. Pentru începători, va fi organizat un curs de desen (doritorii trebuie să aibă bloc de desen, creioane şi o carte într-o pungă de plastic, pe care să se poată aşeza).

via: http://piatamatache.info/

video manifest

2011-02-09T09:01:00.000-08:00

articol in presa franceza despre demolarile din berzei-buzesti

2011-02-09T06:06:00.000-08:00

http://www.lepetitjournal.com/societe-bucarest/67980-infrastructures-demolitions-en-masse.html

O diametrala care agita spiritele

2011-02-09T05:28:00.000-08:00

http://www.revista22.ro/articol-9857.html

link informativ despre Piata Matache

2011-02-09T05:25:00.001-08:00

http://piatamatache.info/

EXEMPLE DE REGENERARE URBANĂ

2011-02-08T06:42:00.000-08:00

(selecție realizată de Claudia Pamfil, director Grupul de Dezvoltare Locală)Exemple de regenerare urbana in alte parti ale lumii

Oportunitatea unui proiect de regenerare urbana in zona Calea Grivitei-Buzesti-Berzei

2011-02-08T04:07:00.000-08:00

autor: Gruia Badescu, MSc City Design, LSE

Gheorghe Patrascu, arhitectul sef al Capitalei in discutie online cu cititorii

2011-02-07T16:29:00.003-08:00

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-8267874-cum-putea-deveni-pietonale-calea-victoriei-calea-grivitei-rezolva-noul-bulevard-uranus-problemele-trafic-din-centrul-orasului-gheorghe-patrascu-arhitectul-sef-capitalei-constantin-enache-proiectantul-.htm

O viziune alternativa a Platformei vizavi de diametrala Buzesti-Berzei-Uranus

2011-02-07T16:25:00.000-08:00

Primaria Municipiului Bucuresti a demarat recent lucrarile la proiectul numit "Diametrala N-S. Denumită Bulevardul Uranus, diametrala Nord-Sud presupune lărgirea stăzilor Buzeşti, Berzei şi Uranus. Pretul platit de locuitorii acestor zone nu este greu de ghicit: expropieri-evacuari in miez de iarna (desi legea interzice acest lucru) - demolari (inclusiv de monumente istorice). Noi, Platforma pentru Bucuresti, consideram ca acest proiect reprezinta un demers depasit, din punct de vedere al urbanismului modern, si prejudiciaza dezvoltarea armonioasa a orasului dintr-o serie de motive pe care le gasiti expuse in documentul de mai jos:o viziune alternativa a Platformei vizavi de diametrala buzesti_berzei_uranus

Salvarea pietei Obor

2011-02-07T16:22:00.000-08:00

Asociatia Frontului Negustoresc Obor (fondata in 1928 de celebrul Eftimie Predoleanu) prin demersurile facute a reusit sa informeze populatia din sectorul 2 asupra unor abuzuri, efectuate de primarul Ontanu Neculai cu gasca lui, in perioada 2006-2011. Aceste abuzuri se afla intr-o continua monitorizare.
S-au strans peste 10.000 de semnaturi de la populatie in aproximativ 400 zile de proteste.
Avem probe pe care le vom instrumenta in procese civile sau penale, pentru pedepsirea celor care cu buna stiinta au demolat Piata Obor pentru a o privatiza.
S-a reusit in colaborare cu cei din Halele Obor sa anulam proiectul PUZ/PUD piata Obor care propunea un MALL privat in locul Pietei Obor.

La ultimele procese s-au alaturat si cei de la Salvati Bucurestiul (2 procese) si Eco-civica (1 proces) si prin acest lucru se contribuie cu un real progres la Salvarea Pietei Obor.
S-au realizat doua filme (unul documentar si altul de ancheta jurnalistica), un Studiu Istoric si un Proiect de Comert Traditional Romanesc.
Avem o baza documentara bogata, un Hrisov original pentru organizarea sarbatorilor Mosilor de vara, legitimatii,. fotografii, doua studii istorice realizarte de istoricul Nicolae Iorga la solicitarea negustorilor, etc.
Toate demersurile de pana acum se fac pentru refacerea unui sit istoric din zona Obor ce cuprinde:

-Pavilionul oficialilor (ridicat de Casa Regala in anul 1902 pentru deschiderea sarbatorilor Mosilor de vara)
-Reamplasarea monumentului istoric Cruce 1877 (ridicat de negustori pentru sfintirea locului ocupat de vechea spanzuratoare) in vechea locatie.
Ca o dovada supra modului in care Ontanu isi onoreaza traditiile si conserva monumentele istorice care au mai scapat de la comunisti, acesta a "botezat" acest monument fie cu titulatura de "Crucea de piatra" fie cu titulatura de "Crucea Independentei" si l-a reamplasat cu onoruri militare in fata Primariei.
-Hala Obor care acum se afla intr-un proces de revalorificare.Speram ca la sfarsitul acestor renovari sa fie executata fatada proiectata de arhitectul Horia Creanga.
-Refacerea sarbatorilor Mosilor de Vara si a Hramurilor Negustoresti ce redau farmecul unor vremuri romanesti, atat de greu de refacut.
Dorim sa ne ajutati la promovarea acestor proiecte si sa fiti langa noi pentru a salva Piata Obor.
Cu recunostinta si speranta,

Mihnea Gheorghiu

baze sportive salvate

2011-02-07T16:20:00.001-08:00

Salvarea fostei baze sportive Spartac de la construirea unui foarte mare mall (vara 2008), a bazei sportive Tineretului (2008-2009)

-detalii in curand!

claudia pamfil despre Platforma pentru Bucuresti

2011-02-07T16:17:00.003-08:00

2011-02-07T16:16:00.003-08:00

http://www.alfanews.ro/2011/serban-sturdza-lucrarile-la-diametrala-nord-sud-trebuie-oprite.html

2011-02-07T16:16:00.001-08:00

http://www.alfanews.ro/2011/controversatul-proiect-buzesti-berzei-uranus-genereaza-abuzuri-inimaginabile.html

actiuni on line

2011-02-07T16:11:00.000-08:00

Petitie on-line impotriva demolarii Halei Matache

http://www.petitieonline.ro/petitie/solidaritate_urbana-p47087053.html

Face book event: Solidaritate urbana.Hala Matache si asociatii

http://www.facebook.com/event.php?eid=127473583989156

MANIFEST PENTRU HALA MATACHE

2011-02-07T15:53:00.000-08:00

Suntbucureştean, nu vreau caprimarul să sfideze legea!

Poatecă nu-ţi pasă neapărat de Hala Matache (deşi specialistii spunîn cor că e valoroasă), dar felul în care i se vine de hac artrebui să te neliniştească.

Nu dealta, dar mâiine poimâine vine rândul casei sau străzii tale.Poate vei vrea să opreşti un abuz al primăriei şi o să tetrezeşti şi tu că nu te ascultă nimeni.

Azi teatrage şoseaua cu şase benzi de pe Buzeşti, dar n-ai prefera săfie făcută legal? Eşti sigur că vrei să dai girul unui proiectîn care au încălcat legea, sistematic şi cu premeditare, PrimariaMunicipiului Bucureşti, Ministerul Culturii, Inspectoratul de Statîn Construcţii şi Poliţia locală?

CazulBuzeşti-Matache pe foartescurt:

PMBanunţă că va construi şoseauaBuzeşti-Uranus fără a prezenta un PUZ şi fără dezbatere publicăşi începe exproprieri şi demolări în zonă.

12ianuarie – ONG-urile care protejeazăpatrimoniul bucureştean cer în instanţă suspendarea demolării acinci clădiri de pe Buzeşti. Până la următorul termen, primăriademolează patru dintre ele.

14ianuarie – E demolat Hotel Marna.Monumentul era declasat, dar decizia de declasare era contestată,deci practic facea obiectul unui proces şi nu putea fi atins.Primăria a sfidat legea.

19ianuarie – La cererea ONG-urilor,instanţa suspendă demolările (pentru clădirea rămasă,Cobalcescu 60). Un executor duce pe şantier şi la PMB deciziainstantei. Decizia curţii e ignorată.

Miercuri2 februarie – La comisia tehnică aprimăriei se prezintă pentru primadată planul (PUZ) pentru dezvoltareaBuzeşti-Uranus. Legea spune clar că orice autorizaţie dedemolare-construire se eliberează numai pe baza PUZ.

Joi3 februarie: arhitectul şef alcapitalei declară, în discuţia online cu cititorii Hotnews, căPUZ-ul are „rolul de a remedia managementul defectuos alproiectului în faza iniţială”. Cine s-aocupat de faza iniţială? Pe banii cui? În PUZ Hala Matache seregăseşte pe alt amplasament, iar autorii au spus ca ea va fimutată prin translare. Ulterior, primarul Oprescu a spus că Hala seva demola totuşi, şi se va reconstrui pe noua locaţie!

Vineri4 februarie: utilaje mari lucrează laspargerea betonului de pe artera nou turnată pe Buzeşti, capătuldinspre Piaţa Victoriei. La arteră s-a lucrat peste un an, cucheltuieli masive din banii publici.

Sâmbată5 februarie: poliţist către om cubarosul la Hala Matache, monument istoric: “Veniţi să demolaţimai târziu, când pleacă ăştia de la ONG”

Dupăcum vezi, nici nu mai e nevoie să intrăm în discuţiile – foartenecesare – despre urbanism, arhitectură, despre ce e bine sau nu ebine pentru Bucureşti, şi despre soluţia optimă de dezvoltare petermen lung. În fond nu ne pricepem toţi. E cazul să fii însăfoarte supărat pentru că Primarul nostru, ales prin vot direct,acţionează cu impunitate. Mâine poate decide ceva care teafecteaza pe tine. Cum o să-l opreşti?

Fiisolidar cu urbaniştii care văd în Buzeşti o valoare ce merităsalvată, fii solidar cu bucureştenii care nu vor să se lasecălcaţi in picioare de proprii lor angajati – edilii.

Ca ultimăsoluţie, după ce demersurile constructive şi orice încercare dedialog au fost ignorate cu obstinaţie şi aroganţă de catreautorităţi, iar intrarea buldozerelor e iminentă, a rămassolidaritatea civilă şi profesională: un «lanţ uman» în jurulHalei Matache! Vă putem anunţa momentul in care va fi nevoie deefortul si participativitatea tuturor dacă trimiteţi acum numele,adresa de e-mail, şi numărul de telefon mobil lasolidaritate.hala.matache@gmail.com
Terugăm să dai mai departe acest mesaj.

Mai multeinformaţii despre proiect

Bulevardulcare va traversa zona istorică a oraşului, numitde Primărie „cea mai mare operaţiune urbană din ultimii 20 deani”, continuă defapt intervenţiile urbane ale dictaturii ceauşiste, în pofidaexperienţelor oraşelor din întreaga Europă, ce au renunţat înultimii 20 de ani la marile lucrări de infrastructură auto în zonacentrală, datorita efectelor negative generate de acestea prinexcesiva poluare, segregare spaţială şi mai ales congestionare atraficului.

Primultronson al acestuibulevard - ce urmează un concept demodat, dictatorial şi doveditineficient - implicădemolarea a 126 de cladiri, din care 13 monumente istorice. Până înprezent au fost demolate 33 de cladiri, din care 4 monumenteistorice, şi au fost expropriate aproximativ 1.000 de persoane, fărăsă fie prezentat opiniei publice vreun proiect urbanistic care săjustifice un asemena sacrificiu.Prin presiunea imobiliară creată, o întreagă zonă istorică aoraşului va dispărea în viitorul apropiat în cazul realizăriibulevardului.

Realizareaacestui proiect contravine cu brutalitate principiilor dezvoltariiurbane integrate şi regenerării urbane integrate pe care Româniaşi le-a asumat prin Declaraţia de la Toledo şi prin Carta de laLeipzig.

Existăproiecte alterntive, propuse de urbanişti cu viziune modernă, carepot evita dezastrul.

2011-02-07T15:46:00.000-08:00

CONTACT: comunicare.platforma@bucurestiulmeu.ro

Irina Zamfirescu: 0727 736 572
Nicusor Dan: 0732 290 539

Societatea civila trece la actiune pentru oprirea demolarilor abuzive

2011-02-06T04:18:00.000-08:00

Alianta pentru o Romanie Curata (ARC) a dat in judecata Primaria Municipiului Bucuresti si firma Euroconstruct, cerand procurorului general sa dispuna sistarea imediata a demolarii ilegale a Pietei Matache.

Sub semnatura lui Nicusor Dan, presedintele Asociatiei Salvati Bucurestiul si a Alinei Mungiu-Pippidi, presedinte al Societatii Academice din Romania, joi, 3 februrie 2011, Procurorul General al Romaniei, Laura Codruta Kovesi, a fost sesizat asupra procesului ilegal de demolare a Halei Matache, monument istoric.

Intregul proces de sistematizare a zonei, conform semnatarilor, se face in dispretul legii si al protectiei monumentelor istorice din zona, din care cateva (locuinta unde se intalneau Mihai Eminescu si Veronica Micle, de exemplu) au disparut deja, iar altele stau sa cada sub loviturile buldozerelor.

De la inceperea lucrarilor, autoritatile statului s-au ascuns una in spatele celeilalte, iar firma Euroconstruct a inceput, practic, demolarea acoperisului si spatiilor laterale (fotografiile au fost atasate la dosar si se pot viziona pe www.romaniacurata.ro) in data de 29 ianuarie 2011, desi hala nu a fost declasata ca monument istoric, iar cererea de declasare nu se afla nici macar pe ordinea de zi a Comisiei Monumentelor.

Plangerea acuza savarsirea infractiunilor de:

-    distrugere a unui bun care are o deosebita valoare artistica si istorica, infractiune prevazuta de art. 54 din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, cu referire la art. 217 alin. 2 din Codul Penal
-    abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, infractiune prevazuta de art. 246 Cod Penal
-    abuz in serviciu contra intereselor publice, infractiune prevazuta de art. 248 Cod Penal
-    neglijenta in serviciu, infractiune prevazuta de art. 249 Cod Penal
-    furt calificat, infractiune prevazuta de art. 208 - 209 Cod Penal

si cheama organele de ancheta sa identifice toate persoanele fizice si juridice implicate in demolarea ilegala a Halei Matache (monument istoric, datand din anul 1887) si a celorlalte monumente istorice mentionate in cuprinsul sesizarii, precum si a persoanelor fizice si juridice care aveau obligatia sa asigure securitatea zonei si a materialelor cu valoare istorica ori sa intervina pentru stoparea abuzurilor, precum si a persoanelor care au sustras materiale/obiecte rezultate din demolari (elemente valoroase decorative si elemente de interior).

De asemenea, se solicita Procurorului General sa ia, DE URGENTA, toate masurile legale necesare pentru stoparea savarsirii infractiunii de distrugere, in curs de executare la aceasta data, constand in demolarea ilegala a Halei Matache.

Bucuresti, 3 februarie 2011.

Contact:
Septimius Parvu, e-mail: contact@romaniacurata.ro, telefon: 021/2111477

Piata Matache – Scurt argument pentru mentinerea formei si functionalitatii urbane

2011-02-05T17:15:00.000-08:00

Autor: Alexandru Balasescu, Ph.D

Aprovizionarea cu alimente este unuldin factorii cei mai importanti luati in planning-ul urban; viataoraselor, mici sau mari, este determinata de structura retelei dealimentare cu energie – iar hrana este energia pentru mentinerearesursei umane. Pietele raman unul din punctele cheie aleaprovizionarii oraselor, din mai multe motive:

1. Ofera varietatea necesara.

Spre deosebire de alte tipuri deenergie – care sunt mai degraba putin variate, de ex. diesel vs.benzina, hidrocarburi, energii alternative – este imperios ca hranasa fie variata pentru mentinerea starii de sanatate a populatie.Pietele, prin varietatea ofertei, a locului de origine alalimentelor, dar si prin preturile accesibile raspund cel mai bineacestui imperativ. Tendinta globala este aceea de crestere avarietatii tipului de oferta de hrana prin multiplicarea pietelor(paralel cu diversificarea ofertei de energie alternativa). Doar inLondra in ultimii doi an sau deschis 300 (trei sute) de noi piete.

2. Accesibilitate.

Pietele din zonele urbane suntamplasate pentru a facilita accesul cu toate mijloacele de transportsi de obicei sunt in interiorul aglomerarii urbane. Spatiilecomerciale tip supermarket sunt adaptate exclusiv automobilului siseparate de panza urbana prin suprafetele de parcare aferente. Cualte cuvinte piata este un loc de comert “democratic” careasigura aprovizionarea facila cu bunuri a tuturor straturilorsocio-economice ale populatiilor urbane.

Pe langa accesibilitatea pentruconsumatorii urbani, care face necesara o densitatea mare a pietelor,fiecare centru urban din Europa sa Statele Unite are o piatamajora langa gara/gari pentru a asigura facilitatea transportuluimicilor producatori ce vin sa isi desfaca marfa in oras, cat si alclientilor din suburbii. Cateva exemple cunoscute St Quentin si StMartin Quai (Gare de l’Est, Paris), Reading Terminal Market(Philadelphia), Borough Market (Londra). In momentul actual SNCF(Societatea de cai ferate Franceza) dezvolta un plan de introducere apietelor langa fiecare gara SNCF. Toate aceste exemple pastreazacladirile/halele istorice construite in secolul XIX sau lainceputul secolului trecut, atat pentru valoarea istorica cat sipentru cea de functionalitate.

3. Relatii sociale variate sibenefice economic, care genereaza sustenabilitate.

Pietele genereaza o economie specificaatat locala – relevanta pentru cartierul in care se afla – cat siextinsa prin reteaua de producatori/vanzatori.

La nivel local, fluxul de persoanecreeaza nevoia de servicii aferente (restaurare, curatirea simentinerea infrastructurii, servicii hoteliere pentru producatori,servicii de divertisment – cinematografe - etc.) de multe oriacestea incurajand dezvoltarea comertului si a economieicomunitatii de vecinatate. In acelasi timp producatori locali –manufacturieri si mestesugari din mediul urban – gasesc piatanecesara de desfacere. Comert si relatii economice altele decat celebazate pe produse alimentare se dezvolta in jurul pietelor si asigurafunctionarea cartierului/comunitatii fara un consum de energiesuplimentar (deplasari pe kilometri intregi pentru a ajunge lamarile suprafete comerciale pentru nevoi punctuale) si genereazaastfel un mod sustenabil de functionare a structurii urbane.

La nivel extins pietele urbane asigurasupravietuirea si dezvoltarea atat a micilor producatori agricoli sia fermierilor cat si a micilor importatori independenti. La nivelEuropean si global se discuta si se iau masuri pentru a revigoraagricultura bazata pe mici producatori, agricultura industrialade multe ori dovedindu-se nesustenabila, poluanta, energofaga si maide multe ori contraproductiva (de fapt producand un surplus careperpetueaza situatia de criza). Pietele sunt elemente cheie,constituind puntea de legatura intre micii producatori agricoli siconsumatorii din mediul urban. Ele asigura accesul nemijlocit laconsumator – mentinand astfel garantia calitatii si prospetimiiproduselor.

Piata Matacheeste un exemplu de functionare de succes, in ciuda distrugerilorsistematice din ultimii ani din vecinatate (in special infrastructurasi cladirile care ofereau servicii aferente unei pieti cu flux marede persoane asa cum au fost expuse mai sus – cinematograf,hoteluri, restaurante). Ea intruneste conditii ideale care o potplasa printre zonele model de functionare ale economiei urbanesustenabile:

Amplasament/accesibilitate - in proximitatea Garii de Nord, deservita deci de o retea bogata de transport urban si interurban.
Infrastructura - Hala Matache putand fi unul din simbolurile Bucurestiului asa cum Reading Terminal Market este al Philadelphiei
Varietate a ofertei si democratizare a preturilor – una dintre pietele cele mai bine aprovizionate ale Bucurestiului, daca nu chiar cea mai bine aprovizionata dupa ce Obor a fost distrusa.

Zona pietei Matache poate fi o zonamodel de dezvoltare urbana comunitara sustenabila in jurulfunctionalitatii pietei – daca dezvoltarea urbana se face in sensularatat mai sus. In cazul in care se opteaza pentru distrugereainfrastructurii ei si a eliminarii functionalitatii pieteiconsecintele sunt nefaste atat pentru cartier, pentru Bucuresti(piata deservind o parte insemnata a Bucurestiului, nu numai zonagarii dar si partile centrale dinspre Cismigiu si Calea Plevnei), catsi pentru ansamblul tipului de actori descrisi mai sus. Pe termenlung o astfel de alegere merge impotriva dezvoltarii sustenabile aBucurestiului si transformarea acestuia intr-un proiect modernist detipul anilor ’50-’60 care s-a dovedit deja falimentar pentruorase cu trecut istoric si fabrica sociala densa cu traditie locala.

EFECTE DE MEDIU ALE MARILOR BULEVARDE, CU INFLUENȚĂ ASUPRA CALITĂȚII VIEȚII RIVERANILOR

2011-02-05T17:11:00.000-08:00

Autor: MirceaIlie, vice-președinte „VIITOR PLUS, asociația pentru dezvoltaredurabilă”

Zgomotul

De-alungul marilor bulevarde și mai ales în intersecțiile importante,nivelul zgomotului este semnificativ mai mare decât în zonelerezidențiale cu locuințe individuale sau mixte.

Oprivire sumară aruncată pe harta zgomotului publicată pe situl webal PMB (cu date din 2007 și parametri deja depășiți pentruporțiunea Piața Victoriei–str. Polizu) ne arată că, prinlărgirea străzilor Buzești și Berzei, nivelul de zgomot va creștepe noul bulevard de la minime de sub 60dB în zonele Matache șiPiața Virgiliu–Calea Plevnei pînă la un nivel mediu de 75-80dB,cât există acum în zonele imediat învecinate, Dinicu Golescu șiȘtirbei Vodă.

Estefoarte important de remarcat că o creștere de la 60dB la 80dBînseamnă o creștere de 100de oria nivelului zgomotului perceput (scara de măsură este logaritmică).

Microclimatul si poluarea
Unelement foarte important care nu este luat în considerare înplanificarea dezvoltării Bucureștiului este efectul de canionurban. El se manifestă de-a lungul marilor bulevarde mărginitecontinuu de imobile înalte (închideri) și, dacă privim modul cums-a dezvoltat porțiunea Piața Victoriei–str. Polizu, avem toatemotivele să credem că așa va arăta și restul bulevardului peste4-5 ani.

Petimp de vară, se produce dispariția a curenților de aer îninteriorul canionului, atât a celor longitudinali, cât și a celorde convecție. Acest lucru are ca efect imediat o stagnare a aeruluiîn interiorul canionului, deci o lipsă cronică de ventilare. Toatenoxele provenite din gazele de eșapament, ca și praful, rămân șise acumulează la nivelul solului și al etajelor inferioare cuefecte catastrofale asupra sănătății oamenilor expuși. În plus,lipsa curenților de aer duce la blocarea schimburilor de căldurăzilnice la nivelul străzii și al fațadelor. Strada și clădirilenu mai au cum să se răcească. Efectul imediat pe timp de varăeste o supraîncălzire a canionului stradal, uneori cu peste 10°Cfață de zonele neafectate de fenomen.

PROBLEMATICA MEDIULUI PE AXA BUZEŞTI-CALEA PLEVNEI-URANUS

2011-02-05T17:08:00.000-08:00

Autor: NiculaeRădulescu-Dobrogea, Preşedinte Eco-Civica

Acordulde mediu pentru noua axă prevazută să străbată Bucureştiul dela Piaţa Victoriei până la Uranus a fost eliberat în data de18.01.2008 şi se referea numai la un tronson în lungime de 2 kmcuprins intre Piaţa Victoriei şi Calea Plevnei.

Suntstabilite de autoritatea de mediu mai multe conditii ce trebuierespectate. Dintre ele se desprind cel puțin două ca fiindesențiale și condițiisine qua nonde acordare a avizului de mediu, și anume:

-se va obține avizul MCC-DCCPCN pentru demolarea imobilelor aflate pelista monumentelor istorice;

-se vor proteja exemplarele din specia Platanusacerifoliaexistente în aliniamentul străzii Berzei.

Plataniirespectivi sunt monumente ale naturii, declarați ca atare laindicaţiile Academiei Române. Sunt instituite protecţii înconsecință. Or, arborii au fost afectaţi grav pentru că le-aufost tăiate rădăcini foarte groase (până la 40 cm diametru),decopertările de pământ de la rădăcină s-au făcut pe perioadefoarte lungi, iar unele rădăcini nu au fost acoperite corespunzatornici până în prezent.

Înafară de aceste două condiţii sunt şi altele care nu au fostrespectate: lucrările să se efectueze pe cât posibil fărăafectarea circulației, a locuitorilor, la ore care să nu afectezeodihna cetățenilor, demolările să fie efectuate pe înălţimicât mai mici şi să se ia toate măsurile împotriva răspândiriiprafului, două cisterne să ude în permanenţă molozul şidrumurile de acces, utilajele să fie spălate la ieșirea pecarosabil.

Autoritateade mediu precizează că acordul se emite în condiţiile specialimpuse, cu respectarea măsurilor impuse, dar o parte dintre ele,enumerate mai sus, sunt încălcate.

Tot autoritatea de mediu încheie cu următoarea frază:

,,Prezentulacord este valabil pe toată perioada punerii în aplicare aproiectului, dar îşi pierde valabilitatea dacă lucrările deinvestiţii pentru care a fost eliberat nu încep în maximum doi anide la data emiterii, până la 18.06.2010.

,,Nerespectareaprevederilor prezentului acord atrage suspendarea sau anulareaacestuia, după caz”.

Neaflăm în situaţia în care condiţiile impuse de acordul de mediunu au fost respectate şi valabilitatea acordului expirase lamomentul când lucrările au fost demarate, în consecință toatelucrările efectuate au fost ilegale.

Înzona respectivă este deja aprobat un PUZ de P+14, investitorii nu sevor limita numai la atât. Estimăm că traficul atras în zona se vamari de câteva ori deoarece numarul de angajaţi şi/sau locuitorirezultaţi în urma noilor investiţii se va mări de zece ori.

Aşadar,motivat ca o descongestionare şi fluidizare a traficului, acest nouboulevard va aduce de fapt mari prejudicii mediului datorităemisiilor traficului atras şi cantităţii de particule însuspensie (PM 10) care VORCREȘTE ÎNGRIJORĂTOR.Acestea se vor disipa foarte greu din cauza clădirilor înalte cevor crea un coridor betonat, accentuînd efectele PM 10.

Considerămcă acest nou bulevard va fi un atentat la sănatatea bucureştenilorşi că ar trebui să se renunţe imediat la construirea sa.

Interviu cu prof. dr. arh. Hanna Derer

2011-02-05T17:04:00.000-08:00

Interviu despre Diametrala Buzeşti-Berzei-Uranus cu prof. dr. arh. Hanna Derer, preşedintele secţiunii „Evidenţa Monumentelor Istorice" a CNMI, coordonator, în 2006, al studiului de fundamentare privind resursa culturală a Diametralei Nord-Sud.

Florin Bălteanu: Pentru începutaş dori să ne spuneţi, cum v-aţi format o imagine profesională azonei aferente axei Buzeşti-Berzei/ a unor părţi din aceasta?

HannaDerer: În anul 2010 pentru mine se împlineşte un deceniu de cîndzona, este adevărat, iniţial partea ce gravitează în jurulintersecţiei dintre Calea Griviţei şi strada Buzeşti reprezintăun interes profesional aproape permanent. În urmă cu 10 ani,interesul profesional a fost generat de către studenţii mei deatunci. Din seria ce a susţinut diploma în anul 2000, cîţiva, dinpropriile lor motive de natură profesională, s-au decis săelaboreze diplomele de finalizare a studiilor de arhitectură pentrucîteva clădiri aflate pe Calea Griviţei. Ana Maria Mureşanu deexemplu a ales o clădire care se află pe segmentul dintreintersecţia cu Buzeşti şi Hotelul Nord, pe frontul ce a rămas înpicioare. Juan Carlos Negretti a fost fascinat de construcţiacunoscută în general sub denumirea de Cinematograful Feroviar, darcare cuprinde şi Casa Rădulescu. Studiind împreună cu ei pentruproiectele de diplomă o arie mai mare în jurul intersecţiei dintreCalea Griviţei şi strada Buzeşti recunosc, sincer şi curecunoştinţă pentru aceşti studenţi, că mi-a fost trezitinteresul profesional, mai întîi pentru Calea Griviţei.

Ulterior,aceşti studenţi au atras şi alte persoane de diverse formaţii şiîmpreună am cîştigat în anul 2000 finanţarea în cadrulprogramului EuroArt pentru cercetarea „Calea Griviţei - Poartadeschisă a oraşului. Proiect alternativ de reabilitare urbană"Îmi fac datoria să îi numesc pe toţi cei care au participat laacest proiect, este vorba de arhitecţii Alina Puşcaşu, RomanaMoga, Ana Maria Mureşanu, Emilia Ţugui, Juan Carlos NegrettiBriceño, Andrei Popescu, Mihai Răducanu, de cond. arh. ŞtefanSîrbu, de artistul plastic Monica Pădureţ, de doi jurnalişti,Eugenia Ţarălungă şi Lucian Branea, şi de colegul nostru arh.Kázmér Kovács. Prin intermediul acestui proiect am cunoscut parteamai puţin plăcută a zonei. Partea extrem de plăcută ne era dejacunoscută din timplul diplomelor de arhitectură de care vorbeam.Acum a trebuit să ne confruntăm cu ceea ce poate fi rezumat prinformula: stare fizică relativ precară. Motivele ce au determinatstarea fizică de atunci şi care au dus la ceea ce se întîmplăastăzi ţin de comportamentul oamenilor înşişi.

Intenţiilenoastre au fost iniţial de a elabora un plan urbanistic zonal care,conjugat cu Planul Urbanistic General, în acel an supus dezbaterii,urma să ofere autorităţilor locale cît mai repede posibilinstrumentele necesare pentru a prezerva patrimoniul cultural dinzonă. În intervalul de timp în care am realizat proiectul EuroArt(august 2000 - februarie 2001) PMB şi-a exprimat oficial dorinţa dea realiza nodul intermodal în insula definită de strada Polizu,strada Buzeşti şi de Calea Griviţei. A apărut deci ideeademolării unor clădiri, între care Casa Rădulescu cuCinematograful Feroviar şi Hotelul Marna, încă de pe atunci aflateîn Lista Monumentelor Istorice. Începuse şi discuţia legată denoua axă diametrală nord-sud şi se punea problema pierderii şi aaltor valori culturale decît cele din zona nodului intermodal. Înaceste condiţii, proiectul nostru a încercat şi să oferealternative la soluţia ce implica pierderea patrimoniului cultural.Aceste alternative nu erau doar de natură tehnic-profesională,documentaţii de urbanism, ci întreaga echipă a încercat găsireaunor parteneri interesaţi în susţinerea acestor alte soluţii.

Derularea în paralel a proiectului cu Planul Urbanistic General şidiversele intenţii punctuale a făcut să existe mai multe întîlniriîn care diversele părţi implicate şi-au expus punctele de vedere.

După acest proiect au urmat,într-un timp relativ scurt, comenzi efective de a lucra în zonarespectivă. A urmat un studiu pentru un plan urbanistic zonal situatîn lungul străzii Berzei, am mai avut un studiu pentru un PUZ ces-a situat în spaţiul vital determinat de intersecţia dintre CaleaGriviţei şi str. Buzeşti.

Subliniez faptul că de fiecaredată cînd ne-am aplecat asupra acestei părţi a oraşului, pornindde la datele pe care le aveam din lucrările anterioare, i-amdescoperit calităţi noi. Într-un anume sens, încununareadescoperirii treptate a numeroaselor calităţi, e cuprinsă, atîtcît a fost posibil date fiind limitele studiului, în detalierea PUZ-ului de Zone Construite Protejate, Zona Protejată nr. 02 - CaleaGriviţei. Aceasta a fost una din cele 4 zone pilot prin care s-a pusla punct metoda nuanţării pachetului de 12 zone protejate avizat în2009. În această cercetare am încercat să punem în mod sistemiclaolaltă toate calităţile zonei protejate respective şi înacelaşi timp nu am uitat să privim şi vecinătăţile.

FB: Pe parcursul implementăriiproiectului, au apărut în mass-media afirmaţii de felul „bine căse demolează magherniţa/ şerpăria aceea!". Cum comentaţi?

HD: Pînă în prezent nu amîntîlnit o casă aptă să producă ea însăşi gunoaie, mizeriesau să se „autodemoleze". Pînă în prezent am întîlnitnumai case pe care oamenii le-au umplut de gunoaie şi pe careoamenii, într-un fel sau altul, inclusiv prin lipsă de întreţinerecurentă, le distrug. În consecinţă cei care numesc un edificiusau altul „magherniţă" sau „şerpărie" nu facaltceva decît să-i acuze indirect, şi poate fără săconştientizeze acest lucru, pe oamenii cărora li se datorează aceastare de fapt.

FB: Care sînt principaleleelemente care dau valoare cultural-patrimonială zonei afectate deproiectul axei Buzeşti - Berzei şi care sînt cele mai importanteimplicaţii pe care proiectul le are asupra acestora?

HD: În mod fundamental sînttrei tipuri de elemente, primul fiind imobilele monument istoric,extrem de mici fragmente de ţesut urban care încorporează diversetipuri de valori culturale recunoscute legal şi prin care, practic,se menţin în picioare, la propriu şi la figurat, elemente deidentitate ale unui oraş, elemente care au calităţi artisticeşi/sau tehnice, elemente care pot fi unice sau extrem de rare, cumeste cazul şi acestei părţi din Bucureşti, exemplul cel maievident fiind Hala Matche. La acest palier se adaugă şi imobilelesusceptibile de a fi clasate, pentru care încă nu există toatecercetările apte să susţină sau să infirme, după caz, clasarea.

Următorul palier, este cel almanifestării în mod sistemic a resursei culturale, fiind vorbadespre zonele protejate. De la Piaţa Victoriei pînă la splai sesucced 7 zone protejate. De fiecare dată cînd discutăm despre ozonă protejată, nu discutăm despre o sumă brută de valori, cidespre un sistem, în care diversele valori se potenţează reciproc,cele ale imobilului „x" din zona protejată „α"potenţează valorile imobilului „z" din zona protejată „α".Avem de a face cu valori ce se manifestă prin ceva intangibil, prinrelaţii între diversele componente ale ţesutului urban, caredispar o dată cu dispariţia componentelor de ţesut urban întrecare se nasc.

Al treilea palier este cel alscării urbane. Dacă urmărim în plan dispunerea zonelor protejate,se observă că în această parte a oraşului, dar nu numai aici,ele reflectă dezvoltare arborescentă a Bucureştiului. Centrulincontestabil al aşezării, la începuturile ei, a fost zonacomercială a Lipscăniei care s-a conjugat foarte repede cu centrulpolitico-administrativ, de aici pornind primele tentacule radiale,între care şi Calea Victoriei. Ea devine prima axă de reprezentarea oraşului şi funcţionează ca o ramură principală a acestuicopac pe care îl putem considera ca fiind oraşul, iar din aceastăramură solidă (ca şi din celelalte), în timp, pe măsură ceoraşul a crescut, au răsărit „crenguţe". În aceastăparte a Bucureştiului vom vedea cum pleacă din Calea Victorieiînspre vest toate aceste crengi ce reprezintă succesiunea de la sudla nord a zonelor construite protejate, nu întîmplătoridentificate ca atare.

În aceste condiţii, îmi pare rău cătrebuie să o spun, diametrala Nord - Sud tunde jumătate din coroanaoraşului Bucureşti. Riscăm stoparea dezvoltarii şi funcţionariinormale a zonei. Crengile care sînt tunse nu vor mai fi învecinateunele faţă de altele prin vîrfurile care fiind mai tinere sîntmai maleabile, făcînd ca relaţiile dintre zonele protejate să fiemai uşor de administrat. Cînd se taie aceste vîrfuri maleabile şise pun, unul lîngă altul, cioturile ramurilor, este posibilăapariţia conflictelor dintre caracterele diferite ale zonelorprotejate respective. Vom avea, parcurgînd diametrala de la N la S,imagini urbane extrem de diferite. Părţile de mijloc ale acestorzone protejate au caracteristici pregnante şi, în consecinţă, vorfi mult mai greu de armonizat. În astfel de condiţii mă tem căvom fi tentaţi de placarea în lungul diametralei.

Pe scurt, cele trei implicaţiiale axei asupra valorilor de patrimoniu cultural din zonă ar fi: (1)pierderi de imobile fundamentale pentru identitatea, estetica şipersonalitatea oraşului, (2) fragilizarea unor zone construiteprotejate care nu vor fi lăsate să evolueze în timp şi să seconsolideze şi (3) apariţia unor conflicte între „inimiledezvelite" ale zonelor construite protejate.

FB: Cum au fost instituitezonele protejate acum afectate de intervenţie?

HD: Povestea începe în 1997,an în care specialiştii au reuşit, în sfîrşit, să convingăautorităţile de necesitatea studiului, studiu vital pentru oriceaşezare umană. Cercetarea amplă, a avut două etape majore, primaîn urma căreia s-au stabilit nişte delimitări mari, de porţiunide ţesut urban în care se găseau diverse tipuri de valori, încombinaţii diferite (valori legate de fondul construit, parcelar,trama stradală, elementul natural, relaţii între acestea). Dupăaceastă delimitare majoră, pentru definirea unor reglementărioperaţionale, în etapa a doua, s-a trecut la divizarea acestor mariareale în zonele construite protejate actuale. În ceea ce priveşteacestă parte de oraş, dezvoltarea arborescentă la care am făcutreferire mai devreme a dictat logica delimitării din etapa a doua.

FB: Proiectul axeiBuzeşti-Berzei-Uranus are o poziţie excentrică faţă de zoneleconstruite protejate bucureştene, pînă unde se vor resimţiefectele intervenţiei?

HD: Pornind de la analogiaoraş-arbore, în opinia mea, şi subliniez faptul că nu sînturbanist, efectele diametralei vor ajunge cel puţin pînă la CaleaVictoriei, numai că, imaginaţi-vă faptul că aceasta va fi atacatăîn n puncte de-a lungul traseului ei, motiv pentru care mă tem că,sub presiunea unui atac cumulat, efectele vor trece şi la est deCalea Victoriei. Mă refer la destabilizarea zonelor construiteprotejate, pentru că odată fragilizate la un capăt, va apăreainevitabil tentaţia de a interveni în lungul lor, pentru că vaapare problema conflictelor dintre ele, fiind posibil să ajungem laconcluzia că vor fi necesare sacrificii suplimentare.

FB: Pe parcursul realizăriiproiectului care a fost relaţia dintre protecţia resursei culturalea zonei şi intenţia urbanistică a realizării diametralei?

HD: În 2006, imediat după cestudiul de fundamentare referitor la resursa culturală pentrudiametrală a fost finalizat, şeful de proiect, prof.dr.arh.Constantin Enache, s-a prezentat în Secţiunea de Urbanism a CNMI cupropunerea sa şi cu studiul de fundamentare coordonat de mine. Întreconcluziile studiului de fundamentare şi ceea ce se dorea prindiametrală exista un conflict major. Pe scurt, concluziile studiuluide fundamentare legat de resursa culturală, erau: „nu faceţiasta", pentru că din punctul de vedere al resursei culturale seproduc cele trei fenomene menţionate. Cu acea ocazie, a fost făcutăpublică în Secţiunea de Urbanism, dorinţa ca de îndată ce esteposibil Secţiunea de Evidenţă să primească PUZ-ul diametralei cumarcarea tuturor monumentelor istorice şi a tuturor zonelorprotejate care prin PUZ urmau să fie sacrificate. În plus, avîndîn vedere faptul că, dl. prof. dr. arh. Constantin Enache m-a rugatsă fac studiul de fundamentare, şi eu deci ştiam de aceastădiametrală, am formulat şi în cadrul Secţiunii de Evidenţă,către Direcţia Monumentelor Istorice, care este cea abilitată săsolicite acest lucru primăriei, să trimită o variantă consideratăsuficient de cristalizată a PUZ-ului. Aflasem şi faptul că CGMBşi-a însuşit la un moment dat traseul carosabilului. Aceastăsolicitare formulată în mai multe rînduri de CNMI atît prinSecţiunea de Urbanism cît şi prin Secţiunea de Evidenţă nu aprimit răspuns.

În acest context semnalez unlucru similar ce s-a petrecut cu intenţiile primăriei înintersecţia bd. Tudor Vladimirescu - şos. Viilor cu Calea Rahovei -bd. Regina Maria, nu ştiu dacă în legătură cu diametrala sau nu,zonă în care se doresc restructurări urbane. Din 2006-2007, PMB atrimis dosare de declasare, ocazie cu care, în repetate rînduri,Secţiunea de Evidenţă a solicitat imaginea de ansamblu.

Valorile nu sînt doar absolute,sînt şi relative, e necesar ca secţiunea să ştie, pe traseulunei străzi, cîte clădiri valoroase există, de care tip, pentru aşti, atunci cînd există considerente importante cîte pot fisacrificate. Acest caz a fost unul mai uşor pentru că membriiSecţiunii de Evidenţă cunoşteau bine zona, fiind vorba de o zonămult mai mică deci mai uşor de „controlat". Doar extrem detîrziu, la ultimul set de dosare de declasare am primit şi un plancu o imagine de ansamblu. Revenind, în cazul diametralei, dejaîncepute, este imposibil să ai un control fără planuri precise.

Ambele situaţii se referă laabsenţa negocierii. Nu sînt urbanist, dar înţeleg faptul căcirculaţia într-un organism urban este o chestiune de interespublic, toţi vrem să circulăm cît mai bine, dar de interes publiceste şi patrimoniul cultural. Pot apărea conflicte între interesede acelaşi fel. Consider că se poate negocia, dar pentru acestlucru trebuie să aibă loc un schimb real de informaţii. Considercă nu e suficient ca cineva să facă studiul dedicat resurseiculturale, să-l predea urbanistului şi cu asta basta. Mi se parefiresc ca atunci cînd urbanistul consideră că are toate datelenecesare să ne adune pe toţi, şi pe inginerul de trafic, şi pe„cel cu vechiturile" şi să spună, „uitaţi fraţilor, amîncercat, potrivit menirii mele, să negociez între dorinţelevoastre, soluţia la care am ajuns eu este aceasta, ce părereaveţi?" Am avut parte de astfel de negocieri la alte lucrăriunde astfel s-au găsit soluţiile optime.

Acest gen de negociere, întrediverşii specialiştii, ar fi bine să aibă ca pandant o negocieresimilară între diversele autorităţi care sînt implicate (încazul de faţă PMB şi Direcţia Monumentelor Istorice), încondiţiile în care negocierea finală, ar trebui să aibă locîntre specialişti, pe de o parte, care împreună au ajuns la unconsens, şi comanditar plus organisme decidente de cealaltă parte.

FB: Spuneţi-ne cîteva cuvintedespre obiectivele recent declasate din Lista Monumentelor Istorice:Casa Rădulescu, Hotelul Marna şi Casa Mihai Eminescu. Care a fostmotivul pentru care au fost iniţial clasate?

HD:În Casa Eminescu, din păcate, nu am fost niciodată înăuntru, iarceea ce era vizibil din domeniul public din clădire, eraarhitectonic şi urbanistic vorbind extrem de modest. În cazulacesta, după o cercetare serioasă, dacă aceasta ar fi dus laconcluzia că într-adevăr nu există nici valori de identitateculturală, altele decît prezenţa lui Eminescu în locul acela, darîntr-o altă clădire, nici valori arhitectonice şi/sauurbanistice, edificiul ar fi putut fi declasat, evident cu condiţiaca noua clădire să poarte la rîndul ei plăcuţa pe care aceastăcasă a purtat-o totuşi cu onoare.

Nu am avut ocazia să cercetezîn detaliu nici hotelul Marna. Însă, dincolo de calităţileintrinseci ale arhitecturii coerente de faţadă, trebuie subliniatfaptul că în zonă, mai mult decît în alte părţi aleBucureştiului, s-au cumulat clădiri cu elemente Art-Déco: lamaternitatea Polizu există un corp, elemente Art - Déco sînt şiîn cadrul frontului de sud al Căii Griviţei, între intersecţiacu strada Buzeşti şi hotelul Nord. Bucureştiul este un oraş careare Art-Déco, dar nu neapărat în astfel de grupări, cumulări, şiîn consecinţă dispariţia hotelului Marna, fragilizează acestgrup de clădiri, care nu întîmplător este localizat acolo. Totulţine de evoluţia zonei, ce îşi trasează clar făgaşul dupăconstruirea Gării Tîrgoviştei, actuala Gară de Nord, cea maiimportantă poartă de intrare feroviară în Bucureşti, careinevitabil aduce după ea o serie de elemente noi. Şi funcţiuneaeste relevantă, gara atrage după ea un număr ridicat de hoteluri,un alt gen de grupare ce explică modul în care arealul s-adezvoltat.

Tot în relaţie cu gara, zona afost împînzită de cinematografe, pentru ca, acei călători aflaţiîn tranzit, între două trenuri, să se bucure de un film. Dinacest punct de vedere cinematograful Feriviar, aflat în curteainterioară a Casei Rădulescu, putea fi complet recuperat. În anul2000 suferea doar de nişte minime lacune în arhitectura sa deinterior, ce puteau fi uşor eliminate, decoraţia fiind repetitivă.Să nu uităm că ne aflăm la o intersecţie importantă, o dată cuconstruirea Gării Tîrgoviştei, Calea Griviţei devine cea maiscurtă legătură între marginea oraşului şi Calea Victoriei,acea ramură puternică de care vorbeam mai devreme. Casa Rădulescucare precede cinematograful, are, poate, ca primă calitaterezolvarea de colţ, la prima vedere tipică, dar la carecomplexitatea volumetriei iniţiale, bogăţia vocabularuluiarhitectural şi decorativ folosit într-o logică de tipcompoziţional riguroasă, făcea ca măcar faţada să reprezinte unreper real în zonă.

FB: Cum a fost argumentatădeclasarea faţadei Casei Rădulescu, a Hotelului Marna şi a CaseiEminescu?

HD: Nu pot să răspund laaceastă întrebare pentru că nu am văzut dosarele. Ele au fostdepuse direct la Comisia Naţională a Monumentelor Istorice, încondiţiile în care procedura prevede clar că un dosar de clasaresau de declasare se depune mai întîi la direcţia din teritoriu,unde capătă punctul de vedere al specialistului din cadruldirecţiei şi punctul de vedere al Comisiei Zonale respective, înmod obligatoriu; doar cu aceste două puncte de vedere, dosareleajung la Secţiunea de Evidenţă a CNMI. Secţiunea este datoare săadauge propriul punct de vedere. CNMI nu poate să formuleze propriapropunere decît în faţa dosarului însoţit de aceste trei punctede vedere. Dosarele au fost depuse în septembrie direct la CNMI,fără să fi trecut prin Secţiunea de Evidenţă. Din păcate nu amavut timp, de la discutarea lor în CNMI, să mă duc să văddosarele.

FB: Casa Rădulescu -Cinematograful Feroviar, a trecut întîi printr-o declasareparţială, în urma căreia a rămas în Lista Monumentelor Istoricenumai faţada, ce ne puteţi spune despre aceasta?

HD: Cu timp în urmă, Secţiuneade Evidenţă a Monumentelor Istorice a propus, cu mîhnire,declasarea parţială a acestui monument, prin excluderea din Listăa ceea ce a fost sala de cinematograf, pentru că, începînd din2000, aceasta a dispărut piesă cu piesă. Nici un moment nu s-a pusproblema declasării faţadei Casei Rădulescu. La rîndul ei,conform procedurii, CNMI a validat propunerea de declasare parţială.

FB:Dacă doriţi să detaliaţi valoarea culturală a unor clădiriafectate de proiectul axei.

HD: Să luăm un studiu de caz,anume clădirea, din păcate deja demolată, de la intersecţiastrăzilor Ştirbei Vodă şi Berzei. Primul lucru care mă frapează,acum cînd văd şi planul iniţial depus pentru eliberareaautorizaţiei de construire este că această clădire face parte dingrupul acelor case extrem de interesante din Bucureşti, care pedinafară par modeste ca dimensiuni, dar care, în mod evident, auspaţii interioare extrem de generoase. Dincolo de proporţionareainteligentă a volumului şi de o compoziţie a faţadelor la fel deinteligentă, care dau scară clădirii, în aşa fel încît să nupară prea mare pentru amplasamentul ei, întodeauna cînd m-amîntîlnit cu astfel de case, m-am gîndit că această calitateprovine şi dintr-o organizare judicioasă a clădirii din punct devedere funcţional. Acest lucru se regăseşte şi la proprietateaDobre Nicolau. Există o zonă de reprezentare, unde se află şibiroul domnului, după tradiţia de atunci, zonă rezolvată înaripa scurtă a clădirii dispusă spre strada Ştirbei Vodă. Parteaefectiv privată, de locuinţă, este rezolvată în lungul străziiBerzei cu spaţii la rîndul lor, generos dimensionate, foarte binecuplate unele cu altele din punct de vedere funcţional, circulaţiacare separă cele două file de încăperi private, dezvoltată înmijlocul aripii, beneficiind de un luminator. Constat, din calitateaproiectului, rară (este un proiect extrem de detaliat), şi faptulcă partea de reprezentare se justifică şi prin felul în care esteorganizată partea privată de locuire, pentru că, în timp ce laparterul înalt se află apartamentele familiei, clădirea are, îndemisolul luminat şi ventilat natural, o parte destul de amplădedicată personalului casnic. Discutăm deci nu despre o locuinţă,discutăm despre o reşedinţă, ce are toate componentele necesaremodului de viaţă aferent unui anume statut social şi financiar.Constat şi faptul că, deşi sîntem la sfîrşitul secolului alXIX-lea, o perioadă în care oraşul Bucureşti nu excela neapăratîn dotări edilitare, această reşedinţă are rezolvate pe propriaparcelă problemele legate de evacuarea apelor uzate şi că, prinproiectul iniţial, urma să fie racordată la o reţea edilitară aoraşului.

Clădirea a fost concepută înstil eclectic, desigur comun în Bucureşti, dar într-o combinaţieabil rezolvată de arhitectul Toma Dobrescu, între o siluetă şi ovolumetrie de factură neobaroce şi o arhitectură de facturăneorenascentistă, cu detalii rafinat acordate la ceea ce presupunecombinaţia dintre cele două stiluri. Este evident din secţiuni,extrem de detaliat realizate, o raritate în arhivele Bucureştiuluide la sfîrşitul secolului al XIX-lea, că arhitectura de interior,la rîndul ei, era la fel de complex elaborată. Avînd în vederebogăţia vocabularului arhitectural şi decorativ şi în acelaşitimp rigoarea cu care sînt urmărite anumite elemente, precumrezolvări simetrice de arhitectură parietală, acolo unde eracazul, ajung la concluzia că arhitectura de interior, era gîndităîn aceeaşi combinaţie de neobaroc cu neorenaştere şi înconsecinţă constat coerenţa conceptului. Aceasta nu se opreşte laclădire, ci cuprinde, ca la orice arhitectură de calitate ridicatăşi foarte ridicată, şi elementul de delimitare dintre domeniulpublic şi proprietatea privată, „banalul" gard (ca funcţiuneevident), care însă, în acest caz, face parte dintr-unGesamkunstwerk,căci şi aici regăsesc combinaţia între neobaroc şineorenaştere. Clădirea a fost supraetajată în partea eiposterioară în raport cu str. Ştirbei Vodă şi constat cu plăcerecă această extindere s-a înscris la fel de coerent în conceptuliniţial, după cum acesta în sine se dovedeşte a fi extrem decoerent.

În aceste condiţii, avînd învedere şi faptul că în timpul lucrărilor de demolare aţi pututremarca sobe vizibil autentice şi părţi din arhitectură parietalăinterioară, la rîndul lor vizibil autentice, nu pot decît să măîntristez de două ori, întîi pentru faptul că o clădire care senumăra cu certitudine printre cele susceptibile de a fi clasate, înloc să devină monument istoric a fost pur şi simplu demolată şiapoi pentru pierderea suferită de monumentul de tip ansamblu, stradaŞtirbei Vodă. La resursa culturală a acestei străzi, reşedinţaîn cauză, care îşi atestă acest statut, prin volumetrie,siluetă, arhitectură de faţadă, „banalul" gard, avea ocontribuţie extrem de importantă, prin acea calitate deosebită decare vorbeam: un palat care nu depăşeşte scara locului în care afost amplasat. În plus, după cum s-a aflat deja, cu ocaziademolării, comanditarul - Nicolau Dobre - a fost antreprenorul unorclădiri importante precum biserica Domniţa Bălaşa, fosta Şcoalăde Artilerie din Calea Griviţei, azi sediu al Academiei Naţionalede Arte, hotelul Bulevard, liceul Gheorghe Lazăr sau aripa istoricămai recentă a Palatului Regal, azi Muzeul Naţional de Artă. Larîndul său, arhitectul - Toma Dobrescu, fiul lui Nicolau Dobrescu -a proiectat locuinţe pentru Frederic Damé şi George Racoviceanudar şi Pavilionul Camerei de Comerţ pentru Expoziţia Jubiliarădin anul 1906.

Putemlua şi un al doilea studiu de caz, imobilul situat în PiaţaHaralambie Botescu la nrul. 18, imobil care face parte din ZonaConstruită Protejată 02 - Calea Griviţei. În 2006 cînd s-alucrat la detalierea Planului Urbanistic Zonal aferent s-a confirmatfaptul că el se înscrie corect din punct de vedere urbanistic însubzona din care face parte. Mai mult decît atît, referitor lafaţada dinspre Piaţa Haralambie Botescu, s-a constatat că înciuda mutilărilor la care a fost supus în mod vizibil parterul înultimii ani, etajul a rămas intact, păstrînd o compoziţie logică,capetele laterale ale faţadei fiind marcate de două balcoane iarcîmpul fiind structurat în ceea ce priveşte desfăşurareagolurilor de ferestre etc. Clădirea este de stil eclectic, cumspuneam un stil obişnuit în Bucureşti, dar în acest caz sîntcombinate într-un mod interesant, elemente, să spunem, de tiporiental (arcele în acoladă care încheie partea superioară aferestrelor) cu un concept de factură clasică (ancadramentele ceîncadrează cîte două ferestrele, cu o excepţie, ferestra depeste Durchgang).Avînd în vedere că s-a păstrat decoraţia, modul de ocupare aterenului etc. şi, deoarece la o inspecţie vizuală (la un PUZ nuse fac expertize tehnice clădire de clădire) edificiul nu prezintăprobleme grave care să genereze intervenţii de consolidareradicale, în urma detalierii PUZ Zona Construită Protejată 02 -Calea Griviţei, s-a ajuns la concluzia că acest imobil, care celpuţin ca faţadă, avînd parterul mutilat nu mai îndeplineştecondiţiile pentru a fi clasat, trebuie protejat cu toată forţaposibilă de regulamentul de urbanism al zonei construite protejate.

str. Ştirbei Vodă nr. 89/Piaţa Haralambie Botescu nr. 18

FB:Proiectul axei se bazează pe o documentaţie de tip urbanistic,documentaţie pe care Instituţia Prefectului a considerat-o a fialtceva decît un PUZ şi care nu are aviz de la Ministerul Culturii,această documentaţie reglementează carosabil în locul mai multormonumente istorice. Între timp, doar pentru partea din str. Buzeştiafectată de proiect s-a aprobat un Plan Urbnistic Zonal, ce preiaproiectul axei şi figurează în locul Hotelului Marna, nedeclasatla acel moment, carosabil. Cum comentaţi acest lucru?

HD: Nu sînt urbanist, deci nustăpînesc perfect legislaţia respectivă, dar, într-adevăr,consider că un proiect care stabileşte doar limitele unui traseucarosabil nu are cum să fie un PUZ, documentaţie care trebuie săse refere măcar la fronturile care limitează acest carosabil, săîşi pună poate şi probleme legate de reţelele edilitare, defuncţiuni, mai ales cînd vorbim de un traseu atît de lung (cetraversează oraşul). La începutul anului 2010, legat indirect deacest proiect, l-aş numi, dacă îmi este permis, de carosabil, s-aprezentat în CNMI după ce fusese în Secţiunea de Urbanism, un PUZîn adevăratul sens al cuvîntului, dedicat triunghiului definit destrăzile Polizu şi Buzeşti şi de Calea Griviţei. Ceea cegenerase acel PUZ fusese teritoriul liber între ce a mai rămas dinCasa Rădulescu şi hotelul Griviţa, un PUZ elaborat în urma unuiconcurs de arhitectură finanţat de investitor. Din păcate încadrul concursului nu s-a dat o limită maximă pentru regimul deînălţime ceea ce a generat, în procedura de avizare, o serie dediscuţii încheiate, cred eu, corect din punctul de vedere al zonei.Acest PUZ a fost obligat să ia în considerare proiectul decarosabil pentru diametrală şi în consecinţă să semnalezefaptul că monumentul istoric „Hotel Marna" are un statutincert; pe de altă parte acest PUZ a putut să propună o posibilăsoluţie pentru faţada Casei Rădulescu. Diferenţa între abordareahotelului Marna, doar semnalat ca avînd statut incert, şi faţadaCasei Rădulescu pentru care se propune cămăşuirea pe interior şitranslatarea pe un nou amplasament, e determinată de regimul deproprietate. Hotelul Marna era în acel moment încă în proprietateprivată, a altor persoane decît a celor ce comandaseră PUZ-ul,comanditarii PUZ-ului nefiind deci abilitaţi de lege să propunădeclasarea imobilului. Casa Rădulescu şi urmele cinematografuluiFeroviar erau în proprietate publică. În anul 2000 am aflat căerau doi coproprietari, Statul Român, reprezentat de una dininstituţiile cinematografiei care administra sala, şi PMB. Fiindvorba de proprietate publică, investitorul, căruia i s-a impus săfacă PUZ-ul şi pe proprietăţi care nu îi aparţin, şi-a permissă elaboreze un scenariu care propunea negocierea cu autorităţilecentrale şi locale. În cazul hotelului Marna, PUZ-ul nu a pututdecît să semnaleze producerea unui conflict, între un imobil ce,pe atunci, avea statut de monument istoric şi care era înproprietatea privată a altcuiva, şi interesul municipalităţii.Conflictul a fost adus la cunoştinţă Ministerului Culturii, carear fi putut, prin intermediul direcţiei de profil, să ia de atuncimăsurile necesare pentru elaborarea dosarului de declasare, măcarpentru a acorda suficient timp pentru respectarea paşilor dinprocedura de declasare dacă nu şi deciziei în sine.

FB: Cum este văzut proiectulDiametralei Nord-Sud prin prisma legislaţiei naţionale şi adocumentelor internaţionale privind protecţia patrimoniului?

HD: Dacă eşti unul dintre ceiabilitaţi să soliciţi demararea procedurii, a cere în mod directdeclasarea unui monument istoric nu este o încălcare a legislaţiei,ai tot dreptul să o faci. Cînd eşti însă o autoritate publică,şi, în consecinţă, eşti primul dator să respecţi legea,trebuie să ai capacitatea de a înţelege legea atît în litera cîtşi în spiritul ei. Simplul fapt că poţi ca propietar sauautoritate să soliciţi declasarea unui monument, nu consider căînseamnă că acesta este primul lucru pe care îl faci. Poţisolicita o consultare, mai ales în condiţiile în care ai, din2006, un studiu care spune „nu faceţi asta din punct de vedere alpatrimoniului cultural". CNMI a avut şedinţe excepţionaleatunci cînd primăria a cerut-o pentru a nu se pierde timp pentruanumite lucrări, deci nu sîntem opaci la ideea de termene,responsabilităţi, obligaţii asumate de primărie. Pe scurt deci:nu a fost luat în considerare spiritul legii şi aici cred că estepunctul cel mai dureros legat de raportarea diametralei lalegislaţie. Pînă la urmă legile sînt doar o transpunereimperfectă a principiilor ştiinţifice. De aceea, legea esteflexibilă, dar nu ca să poată fi „îndoită" după bunulplac, ci pentru a o putea adapta optim la fiecare caz în parte.

FB: Presupunînd că DiametralaNord - Sud se realizează, ce recomandări ar fi de făcutproiectanţilor clădirilor adiacente din punctul de vedere alprotecţiei resursei culturale?

HD: În cazul în carediametrala Nord-Sud va deveni o realitate, celor care urmează săproiecteze clădirile adiacente le recomand în primul rînd săsolicite primăriei seria de studii de fundamentare desfăşurate, nuîn lungul axei, ci transversal pe ea, pentru că una din concluziilestudiului de fundamentare elaborat în anul 2006, studiu care aprivit-o de la nord la sud, a fost că sînt necesare nişte studiimai restrînse ca arie şi care să urmărească ţesutul urbantransversal pe axă, mergînd în lungul zonele construite protejateexistente, tocmai pentru a identifica cît mai bine cît de fragilesînt capetele de „rămurele" ce urmează a fi retezate şi dea identifica cât mai bine pericolele de conflicte majore între„inimile dezvelite" de vîrfuri ale zonelor construiteprotejate. În caz contrar, mi-e teamă că va fi extrem de tentantăsoluţia placării. Există în Bucureşti atîtea exemple caredemonstrează faptul că placarea nu face decît să producă osufocare reciprocă a ţesutului istoric şi a placării în sine,încît consider că o astfel de situaţie este neapărat de evitat.

FB: Mulţumesc mult pentruamabilitatea de a-mi acorda acest interviu.

HD: Eu mulţumesc pentru ocaziade a da din nou glas temerilor referitoare la patrimoniul cultural aloraşului Bucureşti.

Interviurealizat pe 18.12.2010 şi publicat parţial în ediţia tiparită aObservatorului Urban, nr. 6/ octombrie-decembrie 2010.

Scrisoare adresata Primarului General in legatura cu abuzurile din Berzei-Buzesti

2011-02-05T16:41:00.000-08:00

Data: 02 februarie 2011

Catre: Primaria Municipiului Bucuresti

Primarului General prof.dr. SorinOprescu

Subiect: Dublarea diametralei Nord-Sudsi impactul pe care îl are aceasta interven#ie majora

asupra orasului

Stimate domnule Primar,

Reprezentantii Platformei pentruBucuresti – profesionisti din domeniile urbanismului, arhitecturii,

patrimoniului, sociologiei,antropologiei, protectiei mediului si juridic - doresc sa supunaatentiei

dumneavoastra pozitia Platformei pentruBucuresti referitoare la proiectul « Dublare diametrala Nord-Sud sintetizata în documentul atasat ce abordeaza aspectele implicate derealizarea acestui proiect cu repercusiuni majore asupra vietiiorasului:

- lipsa utilitatii proiectului subaspectul fluidizarii traficului;

- pierderile de patrimoniu construit;

- nelegalitatile, abuzurile sidisfunctionalitatile institutionale;

- neglijarea aspectelorsocio-antropologice legate de functionalitati traditionale;

- prejudiciile aduse mediului;

- lipsa de sustenabilitate aproiectului din perspectiva Cartei de la Leipzig pentru oraseeuropene

durabile si Declaratiei de la Toledoprivind regenerarea urbana integrata si potentialul strategic al

acestei abordari, pentru o dezvoltareurbana mai inteligenta, durabila si incluziva în Europa,

documente adoptate de România.

Pozitia noastra propune o viziunealternativa a dezvoltarii durabile a orasului în general si a zoneirespective, în special. Astfel, materialele prezentate pun înlumina într-un mod incostestabil faptul ca realizarea noii artere înnumele unui interes public nefundamentat si depasit (acela alpresupusei fluidizari a traficului) se afla într-un conflict evidentcu alte domenii ale interesului public, singurele sustenabile si careaduc valoare, si anume:

- conservarea patrimoniuluiarchitectural si imaterial (social, functional);

conservarea tesutului urban si a unei dimensiuni la scara umana a spatiului public;
regenerarea urbana integrata a întregii zone.

Bucurestiul nu are voie sa ignoremodelul european de DEZVOLTARE URBANA INTEGRATA si sa implementezeproiecte ce duc la destructurarea tesutului urban si social si laîncurajarea traficului de tranzit prin zona centrala prin largireasau crearea de noi bulevarde diametrale în detrimentul inelelelormediane sau a unei sosele de centura bine calibrate.

Pactul pentru Bucuresti - Platforma“Împreuna pentru un oras mai bun”, este o retea de organizatiineguvernamentale reunite cu scopul de a contribui la dezvoltareadurabila a Capitalei. Platforma a fost fondata în anul 2007 si înprezent cuprinde peste 40 de organizatii ce au ca misiune protectiamediului, protectia patrimoniului, dezvoltarea locala, dezvoltareaculturala si transparenta decizionala.

Organizatiile membre au în rândurilelor specialisti pe diferite domenii, persoane cu experienta înariile de interes mentionate.

În spiritul argumentelor prezentate,va solicitam sa faceti toate demersurile necesare pentru:

1. sistarea imediata a declasarilor,demolarilor si a lucrarilor în zona;

2. initierea unui proiect de DEZVOLTAREURBANA INTEGRATA, în concordanta cu

abordarile europene si tratatelesemnate de România, un proiect de regenerare a tesutului

urban, social si functional al zoneibazat pe studii si analize aprofundate pluri-disciplinare

pentru refacerea destructurarii urbanegenerate în ultimii 30 de ani si transformarea zonei întruna

atractiva si valoroasa pentru oras;

3. informarea si consultareapopulatiei, a institutiilor si organizatiilor interesate pe tot

parcursul elaborarii acestui plan dedezvoltare urbana integrata, cel putin prin instrumentele

prevazute de Metodologia de informaresi consultare a publicului in elaborarea sau revizuirea

planurilor de amenajarea teritoriuluisi de urbansim (Ordinul MDRT nr.2701/2010 MDRT

publicat în publicat în MonitorulOficial Partea I nr. 47 din 19 ianuarie 2011)

În paginile urmatoare veti gasiurmatoarele puncte de vedere:

1. Abordare strategica a traficului înBucuresti (studiu de caz Buzesti- Berzei), SSX si LDA;

2. Cine mai pariaza pe automobil?Mobilitate si urbanism în era post-petrol, Alexandru Balasescu,Ph.D.;

3. Interviu despre DiametralaBuzesti-Berzei-Uranus cu prof.dr.arh. Hanna Derer, presedintelesectiunii

„Evidenta Monumentelor Istorice"a CNMI;

4. Piata Matache - Scurt argumentpentru mentinerea formei si functionalitatii urbane, Alexandru

Balasescu, Ph.D.;

5. Sinteza nelegalitatilor, abuzurilorsi a aspectelor nefunctionarii institutiilor în proiectuldiametralei

Nord-Sud, Nicusor Dan;

6. Problematica mediului pe axaBuzesti-Berzei-Uranus, Niculae Radulescu-Dobrogea;

7. Efecte de mediu ale marilorbulevarde, cu influenta asupra calitatii vietii riveranilor, MirceaIlie;

8. Oportunitatea unui proiect deregenerare urbana integrata pentru zona CaleaGrivitei-Buzesti-Berzei,

Gruia Badescu;

9. Exemple de regenerare urbana(selectie realizata de arh. Claudia Pamfil).

Cu respect,

Asociatia pentru Protectia siDocumentarea

Monumentelor Pro_Do_Mo

Asociatia "Rencontres duPatrimoine Europe-Roumanie"

ActiveWatch Agentia de Monitorizare aPresei Asociatia Salvati Bucurestiul

Alianta Civica

Asociatia pentru Tranzitie Urbana ATU

Asociatia Bucuresti

ViitorPlus – Asociatia pentruDezvoltare Durabila

Centrul de Resurse pentru ParticiparePublica CeRe

Centrul de Cercetare si DezvoltareInterculturala Anthropoesis

Asociatia EcoAssist

Fundatia Eco-Civica

Grupul pentru Dezvoltare Locala

Grupul Militia Spirituala

Fundatia Media Art & SocialExperiment

Asociatia Komunitas

Fundatia Pro Patrimonio

Asociatia Terra Ecologica

Actiune sustinuta si de ObservatorulUrban Bucuresti al Uniunii Arhitectilor din România

Persoana de contact Platforma pentruBucuresti:

Doina Vella (Asocia#ia Pro_Do_Mo), tel.0729.811.570, comunicare.platforma@bucurestiulmeu.ro

Sinteza nelegalitatilor, abuzurilor si a nefunctionarii institutiilor in proiectul diametralei Nord-Sud

2011-02-05T16:38:00.000-08:00

Autor: Nicusor Dan, presedinte Asociatia Salvati Bucurestiul

A.Fapte de natură penală

A1.Demolare ilegală a imobilului din str. Berzei 34, parte a unuimonument istoric

Înnoaptea de 10 / 11 decembrie 2010, începând cu ora 1 A.M., PrimăriaMunicipiului Bucureşti a demolat imobilul din str. Berzei 34 / str.Ştirbei Vodă 89, parte a monumentului istoric „Ansamblul dearhitectură str. Ştirbei Vodă”.

Înziua de 10 decembrie 2010, ora 16, Ministerul Culturii avertizasepublic Primăria printr-un comunicat de presă că nu a avizatdemolarea imobilului şi o somase să nu demoleze.

La10 minute după începerea demolării, Poliţia naţională a opritlucrările, pentru tulburarea liniştii publice şi a chemat firmademolatoare a doua zi dimineaţa la secţia de poliţie pentruverificarea autorizaţiei. Mai multe echipaje ale Politiei locale,subordonată Primăriei, au ordonat însă continuarea lucrărilor şiau păzit intrarea în şantier pentru continuarea nestingherită ademolării.

A2.Demolare ilegală a două monunte istorice, Hotel Marna şi CasaConstantin Rădulescu (Cinema Feroviar)

Pentrucele două imobile fusese emis un ordin de declasare de cătreMinistrul Culturii, însă ordinul de declasare era contestat îninstanţă, procesul fiind în curs de desfășurare la Curtea deApel Bucureşti.

Deşicunoştea această situaţie, Primăria Municipiului Bucureşti aemis autorizații de desfiinţare pe 8 decembrie 2010.

Autorizaţiileau fost suspendate de Tribunalul Bucureşti pe 21 decembrie 2010. Înmotivare, instanţa consemna faptul că imobilele îşi păstreazăstatutul de monument istoric până la finalizarea procesului decontestare al ordinului de declasare.

Cunoscânddecizia Tribunalului Bucureşti, Direcţia pentru Cultura Bucureştia emis avizele de desfiinţare, iar Primăria Municipiului Bucureştia emis autorizaţiile de desfiinţare pe 13 ianuarie 2011.

Demolărileau început în aceeași zi, joi 13 ianuarie 2011 şi s-au finalizatduminică 16 ianuarie. Sesizat pe 13 ianuarie, Inspectoratul de Statîn Construcţii a refuzat să suspende lucrările.

PrimăriaMunicipiului Bucureşti a refuzat să prezinte PrefectuluiMunicipiului Bucureşti autorizaţiile de desfiinţare şi a refuzatcererea acestuia de oprire temporară a lucrarilor până laverificarea autorizaţiilor.

A3.Fals în acte la Primăria Municipiului Bucureşti

Dosarul62706/3/2010 deschis la Tribunalul Bucureşti a avut ca obiectsuspendarea autorizaţiei de desfiinţare pentru mai multe imobile,printre care cel din str. Cobălcescu nr. 60. Pe 19 ianuarie 2011,Primăria Municipiului Bucureşti a prezentat instanţei un procesverbal care afirma că imobilul fusese deja complet demolat, deşiimobilul exista încă.

A4.Nerespectarea deciziilor instanţei

Prinsentinţa civilă 181/19.01.2011 în dosarul 62706/3/2010, TribunalulBucureşti a suspendat autorizaţia de desfiinţare pentru imobiluldin str. Cobălcescu nr. 60. Decizia instanţei a fost transmisăprin executor judecătoresc atât Primăriei Municipiului Bucureşticât şi firmelor care executau demolarea. Cu toate acestea,demolarea a continuat şi a fost finalizată în noaptea 19 / 20ianuarie 2011.

Sesizați,atât Inspectoratul de Stat în Construcţii, cât şi Poliţialocală, au refuzat să oprească lucrările, deşi aveau competenţeîn acest sens.

A5.Distrugerea neautorizată a imobilelor din intersecția str. Berzei /str. Vulcănescu

Cutoate că nu avea avize favorabile desființării de la MinisterulCulturii, Primăria Municipiului Bucureşti a evacuat în săptămâna17-21 ianuarie locatarii a 12 imobile de la intersecția străzilorBerzei şi Vulcănescu, situate în zone construite protejate/ zonede protecţie a unor monumente istorice. Imobilele fuseseră anteriorexpropiate de către Primăria Municipiului Bucureşti, deci îiaparțineau.

Subprivirile îngăduitoare ale Poliţiei locale, subordonatăPrimăriei, 30-40 de persoane periferice au devastat clădirile înzilele de 20 şi 21 ianuarie: s-au scos acoperişurile, ornamentele,lemnăria.

B.Exproprieri sălbatice şi ilegale, cu încălcarea drepturiloromului

83de clădiri au fost expropiate în anul 2010 în baza Hotărârii deGuvern nr. 590/2010, emisă în baza Legii 198/2004. 40-50 clădirifuseseră expropriate în anii 2007-2008 în baza HotărâriiConsiliului General al Municipiului Bucureşti nr. 262/2006, emisăîn baza Legii 33/1994.

B1.Legea 198/2004, modificată prin Legea 184/2008, esteneconstituțională

PrevederileLegii 198/2004 în forma actuală contravin Constituţiei României,care prevede o justă şi prealabilă despăgubire în cazulexproprierilor. Conform Legii 198/2004, persoanele care contestăcuantumul exproprierilor fixat de autoritatea expropriatoare, nu auacces, în perioada desfăşurarii procesului de contestare, nici laproprietatea expropriată, nici la suma în bani care i s-a consemnatde catre expropriator.

B2.Hotărârea Consiliului General al Municipiului Bucureşti, prin cares-a declarat iniţialutilitateapublică şi Hotărârea de Guvern 590/2010, prin care s-a realizat adoua parte aexproprierii,au fost emise cu încălcarea legii

Deşifiecare din aceste acte decidea exproprierea a 13 monumente istorice,ele au fost emise de o autorizate necompetentă, nu de Parlament (aşacum prevede art. 7 din Legea 33/1994) şi fără avizul MinisteruluiCulturii (aşa cum prevede art. 10 din Legea 422/2001).

Deşiinstanţa Tribunalului Bucureşti l-a solicitat în dosarul52455/3/2010, reprezentanţii Primăriei nu au prezentat dosarultehnic potrivit căreia s-a declarat utilitatea publică, prevăzutde Legea 33/1994. Mai mult, comisia care a declarat utilitateapublică fusese numită prin dispoziţie a Primarului General pentruo altă lucrarea decât cea în cauză.

B3.Exproprierile din 2010 au fost injuste, fără o expertizăprealabilă

Deşiart. 4 din Legea 198/2004 prevedea o evaluare din partea unui experta valorii imobilelor expropriate, această evaluare nu a avut loc.Proprietarilor li s-a consemnat suma minimă prevăzută de grilanotarilor publici la vânzări. În practică, proprietarii au primit40-50% din valoarea de piaţă a imobilelor expropriate.

Odovadă a faptului că nici o evaluare imobiliară nu a avut loc vinedin compararea sumei estimate pentru exproprieri de Hotărârea deGuvern 590/2010, 250 milioane euro, cu suma pe care Primăria declarăîn presă că a platit-o pentru exproprieri, respectiv 29 milioaneeuro.

B4.Evacuările a câteva zeci de familii s-au făcut cu încălcareaCodului de procedură civilă

Articolul578¹din Codul de procedură civilă, introdus prin Legea 202/2010 a miciireforme în justiție, interzice evacuările în perioada 1 decembrie– 1 martie. Cu toate acestea, proprietarii a câtorva zeci deimobile de pe axa Buzești-Berzei au fost expropriați în luniledecembrie 2010 şi ianuarie 2011.

B5.Evacuările în exemple

Îndecembrie 2010, locatarii din str. Berzei, segmentul cuprins întrestr. Ştirbei Vodă şi Calea Plevnei, au fost evacuaţi în urmaunor somaţii care le cerea evacuarea în 72 de ore. În ianuarie2011, locatarii din str. Berzei, segmentul str. Ştirbei Voda –Calea Griviţei, au primit somații de evacuare de urgenţă.

FamiliaMatei, cu trei copii mici, era proprietara imobilului din str. Berzeinr. 26. Familia nu a contestat în instanță suma consemnată deexpropriatorul Primăria Municipiului Bucureşti. Din motivebirocratice care sunt în culpa Primăriei Municipiului Bucureşti,familia Matei nu a putut să ridice încă suma consemnată în bancăde expropriator. Sâmbată 15 ianuarie 2011 la ora 17 familia Matei afost somată de Primăria Municipiului Bucureşti să eliberezeimobilul până în dimineaţa zilei de duminică 16 ianuarie 2011 şisă se mute provizoriu într-un imobil din periferia Bucureştiului,fără sursă de lumină şi caldură. Clădirea din str. Berzei nr.26 a fost demolată în dimineaţa zilei de 16 ianuarie 2011.

C.Încălcarea legislaţiei în urbanism şi dezvoltare durabilă

Proiectulcare se află în execuţie în acest moment se bazează pe un actadministrativ preliminar, Hotărârea Consiliului General alMunicipiului Bucureşti nr. 151/2006, care trasează conturulviitoarei şosele. Lipsesc elemente esenţiale: regulamentul deconstruire de-a lungul acestei şosele şi a funcțiunilor permise,relaţia cu zonele protejate pe care le străbate, reglementareareţelelor edilitare etc. Lipsesc avizele importante prevăzute delege: avizul Ministerului Culturii, avizul de mediu, avizulMinisterului Dezvoltării.

Certificatulde urbanism 260 din 15 mai 2008 emis de Primăria MunicipiuluiBucureşti prevedea elaborarea unui proiect complet (Plan UrbanisticZonal) înainte de începerea lucrărilor.

Cutoate acestea, pe 27 august 2009 s-a emis o autorizaţie deconstruire şi s-au început lucrările în baza acestui proiectincomplet. Începerea lucrărilor este cu atât mai absurdă cu cât,în momentul începerii lucrărilor, conturul viitoarei şoseletrecea peste 13 monumente istorice pentru care nu exista nici măcaro soluţie de principiu agreată cu Ministerul Culturii în privinţasoartei acestora.

D.Încălcarea legislaţiei în construcţii

D1.Autorizaţia de construire a fost emisă cu încălcarea legii

Proiectulse derulează în baza autorizaţiei de construire 363/27.08.2009.Pentru a evita obţinerea mai multor avize obligatorii, autorizaţiade construire a fost emisă cu statut de autorizaţie în regim deurgenţă. Conform Legii 50/1991 a construcţiilor, astfel deautorizaţii se emit numai în cazul catastrofelor naturale, ceea ceevident nu era cazul în situaţia de faţa.

D2.Au fost demolate 33 de clădiri, din care 4 monumente istorice, înbaza unor autorizaţii de desfiinţare emise cu încălcarea legii

Pentrufiecare din clădirile în cauză au fost emise autorizaţii dedesfiinţare în regim de urgenţă. Conform Legii 50/1991 aconstrucţiilor, astfel de autorizaţii se emit numai în cazul încare clădirile se află în stare avansată de degradare şiprezintă pericol public. Practicaautorizațiilor de desfiinţare în regim de urgenţă poate sădeschidă un şir interminabil de abuzuri: 90% din clădirile dinBucureştiul istoric au o situaţie fizică similară cu cele 33demolate.

Autorizaţiilede desfiinţare pentru cele 33 de clădiri au fost emise în bazacertificatului de urbanism din 15 mai 2008, între timp expirat.

Contrarprevederilor legii, în momentul emiterii autorizaţiilor dedesfiinţare pentru cele 33 de imobile, doar pentru 6 dintre eleexista aviz de desfiinţare emis de Ministerul Culturii.

Faptulcă autorizaţiile au fost emise cu încălcarea legii este confirmatde deciziile Tribunalului Bucureşti în dosarele 60056/3/2010 şi62706/3/2010, în care s-a suspendat executarea a 3 dintreautorizaţii.

D3.Lipsa panoului de şantier

ConformLegii construcţiilor, fiecare lucrare de construire / desfiinţaretrebuie să fie însotiță de un panou de şantier, care să ofereinformaţiile minimale despre autorizaţie, beneficiar, constructor.Potrivit Legii, chiar Primăria Municipiului Bucureşti trebuie săverifice existenţa panourilor de şantier la lucrările din zonelecentrale ale oraşului.

Cutoate acestea, la niciuna din lucrările de desfiinţare pe care le-aexecutat, Primăria Municipiului Bucureşti nu a afișat panoul deşantier.

E.Practici nedemocratice şi neprincipiale ale PMB

E1.Demolarea unor clădiri pentru care era în curs verificarea juridică

Dosarul62706/3/2010 deschis la Tribunalul Bucureşti avea ca obiectsuspendarea autrorizaţiei de desfiinţare pentru 5 imobile. Niciunuldin cele 5 imobile nu fuseseră demolate la termenul din 12 ianuarie2011. Până la termenul din 19 ianuarie 2011, Primăria MunicipiuluiBucureşti a demolat în mare viteză 4 din aceste 5 imobile.

Aşacum am arătat în secţiunea A2, Prefectul Municipiului Bucureşti,care are conform Legii atribuţii de verificare a legalităţiiactelor emise de autorităţile locale, a solicitat vineri 14ianuarie 2011 Primăriei Municipiului Bucureşti să opreascătemporar lucrările de desfiinţare la Hotel Marna şi la CasaRădulescu, pentru care instanţa se pronunţase că au încă statutde monument istoric şi să prezinte actele în baza cărorademolează. Primaria a refuzat să prezinte actele şi să opreascătemporar lucrările. Mai mult, a accelerat ritmul lucrărilor pentrua le finaliza în week-ed-ul 15-16 ianuarie, când instanţele şiinstituţiile de control nu lucrează.

E2.Refuzul de a păstra elementele valoroase din clădile demolate

Maimulte organizatii neguvernamentale şi chiar Uniunea Arhitecţilordin România au solicitat Primarului Municipiului Bucureştirecuperarea elementelor valoroase decorative şi a elementelor deinterior înainte de demolarea clădirilor. Niciuna din solicitărinu a fost admisă. Numeroase obiecte extrem de valoroase au fostcomplet distruse în urma demolărilor.

Maimult, organizaţiilor nonguvernamentale le-a fost refuzată cerereade a fotografia interiorul imobilului din str. Berzei nr. 34, la carene-am referit in secţiunea A1, înainte de demolare.

E3.Evacuări inutile, făcute cu rea voinţă împotriva cetăţenilor

Dincolode a fi ilegale, conform argumentelor din sectiunea B4, evacuareacelor 12 imobile de la intersecţia străzilor Berzei şi Vulcănescula care am facut referire în secţiunea A5 sunt inutile. Pesegmentul respectiv există două monumente istorice (str. Berzei nr.81 şi str. Berzei nr. 89) care împiedică lărgirea şoselei, iarperioada minimă în care se poate produce declasarea este de celpuţin 2 luni.

E4.Locuitorii monumentelor istorice sunt evacuaţi şi minţiţi dereprezentanţii Primăriei

Locuitoriimonumentelor istorice Hala Matache, str. Berzei nr. 81 şi str.Berzei nr. 89 au primit somaţii de evacuare „în vedereademolării” în săptămâna 17-21 ianuarie 2011, deşi imobilelenu sunt declasate şi declasarea nu se poate produce mai devreme de 2luni. În plus, reprezentanţii Primariei au minţit locatarii căimobilele pe care le locuiesc au fost deja declasate din ListaMonumentelor Istorice. Evacuarea locatarilor din monumentele istoricenu poate avea alt scop decât degradarea imobilelor în vedereademolării, prin permiterea vandalizării acestora de persoaneperiferice.

F.Complicitatea Ministerului Culturii

F1.Ministerul nu a aprobat niciodată proiectul

Pe30 aprilie 2008 proiectul în varianta actuală, adică doar conturulşoselei pe teren, a fost prezentat Comisiei Naționale aMonumentelor Istorice. Comisia a dispus Primăriei să revină cuproiectul complet pentru a primi avizul Ministerului Culturii.Primăria nu a revenit cu proiectul, deci Ministerul Culturii nu aavizat niciodată proiectul.

Deşilucrările în baza proiectului sunt de notorietate publică şi cuconsecinţe importante asupra patrimoniului construit, Ministerul nua cerut Primăriei sistarea acestora, până la avizarea proiectuluicomplet de catre Minister, conform dispoziţiei Comisiei Naţionale aMonumentelor Istorice din 30 aprilie 2008.

F2.Complicitatea Ministerului la declasarea Hotelului Marna şi a CaseiRădulescu (Cinema Feroviar)

Înseptembrie 2010, Primăria Municipiului Bucureşti a solicitatMinisterului Culturii declasarea Hotelului Marna şi a CaseiConstantin Rădulescu pentru realizarea axei Buzeşti-Berzei. Pe de oparte, Ministerul a acceptat să discute punctual asupra unor imobilede pe axa Berzei-Buzeşti înainte de avizarea întregului proiect,încălcând astfel decizia Comisiei Naţionale a MonumentelorIstorice din 30 aprilie 2010.

Pede altă parte, procedura de declasare a celor doua imobile s-adesfăşurat cu încălcarea Legii 422/2001 privind protejareamonumentelor: s-au încălcat mai multi paşi procedurali, cel maiimportant fiind omiterea consultării Secţiunii de Evidenţă aComisiei Naţionale a Monumentelor, secţiune specializată înevaluarea monumentelor istorice.

MinisterulCulturii a fost sesizat de organizațiile neguvernamentale asupraîncălcării procedurii, dar și-a păstrat decizia de declasare aimobilelor.

F3.Complicitatea Ministerului la demolarea Hotelului Marna şi a CaseiRădulescu

Pe13 decembrie 2010 a început demolarea celor două imobile, fărăavizul Ministerului Culturii. Atât Ministerul Culturii cât şiorganismul sau local, Direcţia pentru Cultură Bucureşti, aurefuzat să dispună oprirea lucrărilor, deşi aveau competenţepotrivit art. 24 din Legea 422/2001.

Aşacum am arătat în secţiunea A2, pe 21 decembrie 2010, TribunalulBucureşti a suspendat autorizaţia de desfiinţare pentru cele douăimobile, apreciind că acestea au statut de monumente istorice pânăla pronunţarea Curţii de Apel asupra contestaţiei ordinelor dedeclasare.

Deşicunoştea sentinţa Tribunalului Bucureşti, Direcţia pentru CulturăBucureşti a emis avizele de desfiinţare pentru cele două imobilepe 11 ianuarie 2011.

F4.Duplicitatea Ministerului în ceea ce priveşte demolarea ilegală aimobilului din str. Berzei nr. 34, parte a unui monument istoric

Aşacum am arătat în secţiunea A1, imobilul din str. Berzei nr. 34 afost demolat în noaptea de 10/11 decembrie 2010, deşi MinisterulCulturii avertizase în prealabil că nu a avizat demolarea şisomase Primăria să nu demoleze. Ministrul Culturii a declaratpublic pe 12 decembrie 2010 că Ministerul va face plângere penalăîmpotriva celor care sunt responsabili de demolare.

Ministerulnu a facut plângere penală aşa cum anunţase. Mai mult, a avizatulterior, prin avizul 17/Z/11.01.2011 emis de Direcţia pentruCultură Bucureşti, organul local al Ministerului, demolarea dejarealizată.

F5.Avizele de desfiinţare pentru cele 33 de imobile demolate au fostemise de Direcţia pentru Cultură Bucureşti cu încălcareaprevederilor legale

Aşacum am arătat în secţiunea D2, Direcţia pentru Cultură Bucureştia emis avizele de desfiinţare pentru 27 din cele 33 de imobileulterioremiterii autorizaţiei de desfiinţare,contrar prevederilor legale. Mai mult, în câteva cazuri, Direcţiaa emis avizul de desfiinţare după ce desfiinţarea se produsese.

Toatecele 33 de avize de desfiinţare au fost emise cu încălcarea legii,întrucât certificatul de urbanism expirase în momentul emiterii.Direcţia pentru Cultură Bucureşti a fost prevenită princorespondență oficiala asupra acestui fapt.

Pentruaproximativ 15 din cele 33 de avize, Direcţia pentru CulturăBucureşti nu a consultat Comisia Zonală a Monumentelor Istorice,organismul ştiinţific asociat Direcţiei pe chestiuni de protecţiapatrimoniului.

G.Nefuncţionarea Inspectoratului de Stat în Construcţii, organismulnaţional de control în construcţii

Inspectoratulde Stat în Construcţii reprezintă instituţia care asigurăcontrolul calităţii şi legalității în construcţii.

G1.Inspectoratul nu a intervenit la demolarea Hotelului Marna şi aCasei Rădulescu

Aşacum am arătat în secţiunea A2, pe 13 ianuarie 2011 Inspectoratulde Stat în Construcţii a refuzat să sisteze demolarea HoteluluiMarna şi a Casei Rădulescu, deşi i s-a comunicat sentinţaTribunalului Bucureşti care afirma că imobilele au statut demonument istoric.

Pe14 ianuarie 2011 Inspectoratul de Stat in Construcţii a refuzat săsisteze demolarea Hotelului Marna şi a Casei Rădulescu deşi i s-acomunicat ca autorizaţiile de desfiinţare fuseseră emise în bazaunui certificat de urbanism expirat.

G2.Inspectoratul nu a comunicat actele pe care le deținea Prefectului,în subordinea căruia se află

Pe14 ianuarie 2011, Prefectul Bucureştiului a solicitatInspectoratului Teritorial în Construcţii Bucureşti copii dupaautorizaţiile de desfiinţare pentru Hotel Marna şi Casa Rădulescu,în vederea atacării acestora în instanţă. Potrivit legii,Prefectul are atribuţii de verificare a actelor emise deautorităţile locale, iar Inspectoratul teritorial este însubordinea sa.

Deşiavea respectivele copii, Inspectoratul de Stat în Construcţii adeclarat Prefectului că nu le deține.

G3.Inspectoratul a refuzat să sisteze demolarea din Cobălcescu 60,suspendată de instanţă

Aşacum am arătat în secţiunea A4, pe 19 ianuarie 2011 TribunalulBucureşti a suspendat lucrările de demolare la imobilul din str.Cobalcescu nr. 60. Sesizat de urgenţă, Inspectoratul de Stat înConstrucţii a refuzat să se deplaseze pe șantier şi să sistezelucrările. Demolarea s-a încheiat în noaptea aceleiaşi zile, 19 /20 ianuarie 2011.

G4.Inspectoratul nu a oprit niciuna din cele 33 de demolari, deşi sebazau pe un certificat de urbanism expirat

Aşacum am arătat în secţiunea D2, toate cele 33 de autorizaţii dedesfiinţare se bazează pe un certificat de urbanism expirat lamomentul emiterii autorizaţiilor. Deşi fusese sesizat în privinţaacestui aspect, Inspectoratul de Stat în Construcţii nu a opritlucrările la niciunul dintre imobile.

H.Nefuncţionarea Poliţiei locale

Conformart. 8 al Legii 155/2010, Poliţia locală are atribuţii deverificare a legalităţii lucrărilor de construire şi desfiinţare.

H1.Poliţia locală a asigurat pazademolării ilegaledin str. Berzei 34

Aşacum am arătat în secțiunea A1, Poliţia locală a dispusreînceperea demolării ilegale a imobilului din str. Berzei nr. 34,parte a unui monument istoric, oprită de Poliţia naţională. Maimult, a asigurat paza şantierului pe timpul demolării ilegale.

H2.Poliţia locală nu a intervenit la demolarea din Cobalcescu 60,suspendată de instanţă

Aşacum am arătat în secţiunea A4, pe 19 ianuarie 2011 TribunalulBucureşti a suspendat lucrările de demolare la imobilul din str.Cobalcescu nr. 60. Sesizată de urgenţă, Poliţia locală a refuzatsă se deplaseze pe șantier şi să sisteze lucrările. Demolareas-a încheiat în noaptea aceleiaşi zile, 19/20 ianuarie 2011.

H3.Poliţia locală a protejat devastarea celor 12 clădiri dinintersecția str. Berzei / str. Vulcănescu

Aşacum am arătat în secțiunea A5, nu numai că nu a stopat devastareaneautorizată a celor 12 clădiri din intersecţia str. Berzei / str.Vulcănescu, ci a supravegheat desfășurarea fără incidente aoperațiunii.

I.Absenţa dezbaterii publice şi a accesului la informaţii de interespublic

Deşiproiectul presupune schimbări funcţionale majore într-o zonăcentrală a oraşului şi dispariţia practic a unui cartier istoric,nu a existat nici o dezbatere publică asupra sa. Cele aproximativ1000 de persoane expropriate şi evacuate au aflat de proiect înmomentul notificării lor pentru expropriere.

Sub10% din actele la care facem referire sunt prezente pe site-ulPrimăriei Municipiului Bucureşti. Prin solicitarile în baza legiiaccesului la informații de interes public organizațiileneguvernamentale nu au obâinut mai mult decât actele deja prezentepe site-ul Primăriei. Marea majoritate a actelor la care facemreferire au fost obţinute în instanţă, foarte recent.

CONCLUZII

Asistămla o suită inimaginabilă de abuzuri ale Primăriei MunicipiuluiBucurești, al căror scop este de a pune Ministerul Culturii șiComisia Națională a Monumentelor Istorice în fața faptuluiîmplinit și de a forța obținerea avizelor pentru eliberarea câtmai rapidă a traseului șoselei.

Scrisoare catre diverse ambasade in care sunt semnalate incalcari ale legii in cazul Berzei-Buzesti

2011-02-05T16:31:00.000-08:00

Platforma pentru Bucuresti

CaleaPlevneinr. 98, bl. 10C, Bucuresti sector 1

Catre:

Dna.Viviane Reding, Vicepresedinte al Comisiei Europene, Comisar Europeanpentru justitie, drepturi fundamentale si cetatenie

Dna.Androulla Vassiliou, Comisar European pentru cultura, multilingvismsi tineret

Dl.Andris Piebalgs, Comisar European pentru dezvoltare

Ministriipentru justitie ai tarilor membre ale Uniunii Europene

Ministriipentru cultura ai tarilor membre ale Uniunii Europene

Ministriipentru dezvoltare ai tarilor membre ale Uniunii Europene

Ambasadoriiacreditati la Bucuresti

Doamnelorsi Domnilor Comisari Europeni,

Doamnelorsi Domnilor Ministri,

ExcelenteleVoastre,

In Bucuresti ainceput construirea unui bulevard care vatraversa zona istorica a orasului, o interventie care continuăintervenţiile urbane ale dictaturii ceauşiste. Primultronson implica demolarea a 126 de cladiri din care 13 monumenteistorice si expropierea a aproximativ 1000 de persoane, fara sa fieprezentat opiniei publice un proiect urbanistic care sa justifice unasemenea sacrificiu. Prin presiunea imobiliara creata, o intreagazona istorica a orasului va disparea in viitorul apropiat in cazulconstruirii bulevardului.

Realizarea acestuiproiect contravine cu brutalitate principiilor dezvoltarii urbaneintegrate si a regenerarii urbane integrate pe care Romania si le-aasumat prin Declaratia de la Toledo si prin Carta de la Leipzig.Orasele din intreaga Europa au renuntat in ultimii 20 de anila marile lucrări de infrastructură auto in zona centrala datoritaefectelor negative generate de acestea prin poluare excesiva,segregare spatiala şi mai ales congestionarea traficului.

Mai grav, inrealizarea acestui proiect au avut loc incalcari importante sirepetate ale legii din partea mai multor institutii ale statului:

Mai multe institutii nu au respectat decizii ale instantelor de judecata
Primaria Municipiului Bucuresti a prezentat instantei de judecata acte false
Primaria Municipiului Bucuresti a demolat in mod ilegal un monument istoric noaptea, cand institutiile de control nu functioneaza
Primaria Municipiului Bucuresti a incurajat vandalizarea cladirilor istorice inainte de obtinerea avizului de desfiintare de la Ministerul Culturii
S-a incalcat legislatia in urbanism, constructii, expropieri si evacuari
Ministerul Culturii a incalcat procedurile in privinta declasarii si demolarii monumentelor istorice si a refuzat sa-si exercite atributiile de control
Inspectoratul de Stat in Constructii si Politia locala au refuzat sa-si exercite atributiile de control
Nu a existat nici dezbatere publica nici acces la informatiile de interes public.

Va solicitamsprijinul pentru incetarea incalcariitratatelor pe care Romania si le-a asumat si stoparea acestorderapaje grave de la functionarea statului de drept, strans legate defenomenul coruptiei din Romania.

Cuconsideratie,

Agentia de Monitorizare a Presei

Alianta Civica

Asociatia Bucuresti

Asociatia Centrul de Resurse pentru ParticiparePublica CeRe

Asociatia EcoAssist

Asociatia pentru Protectia si DocumentareaMonumentelor Pro_Do_Mo

Asociatia "Rencontres du Patrimoine Europe-Roumanie"

Asociatia Salvati Bucurestiul

Asociatia pentru Tranzitie Urbana

Asociatia Viitor Plus

Centrul de Cercetare siDezvoltare Interculturala Anthropoesis

Fundatia Eco-Civica

Grupul pentru DezvoltareLocala

Grupul Militia Spirituala

Cine mai pariaza pe automobil? Mobilitate si Urbanism in Era Post-Petrol.

2011-02-05T16:19:00.000-08:00

Autor: Alexandru Balasescu,Ph.D.

Pe30 noiembrie 2010 a avut loc la Bruxelles conferinta “Moving Minds.After the Car” (Miscand mintile. Dupa masina). Organizata de OIKOS(Fundatia pentru Socio-Ecologie), conferinta a reunit specialistiurbanisti practicieni angajati in proiecte municipale din Zurich,Stockholm, Amsterdam si Bruxelles, politicieni, reprezentanti aiconfederatiei NGO-urilor “Transport si Mediu”. Vorbitorulprincipal (keynote speaker) a fost John Urry, professor deantropologie la Universitatea Lancaster cunoscut pentru munca sa dinultimii 10 ani dedicata “schimbarii de paradigma” privindmobilitatea. Plecand de la exemplele de buna practica si de laipotezele abordate in timpul acestei zile, articolul acesta reflectaasupra necesitatii largirii scopului conversatiilor asupraurbanismului din Romania (in special Bucuresti) si evidentieriirolului strategic pe termen lung a unei astfel de discutii.

Oricediscutie care implica masina personala are o incarcatura emotionalaputernica, de multe ori impiedicand desfasurarea unei argumentarirationale. Masina este – nu numai in Romania – nu doar masurastatutului social si reusitei in viata dar si parte integranta dinindividualitatea fiecaruia, simtita aproape ca o prelungire naturalaa corpului. In Romania, mai mult decat in alte parti, tocmai datoritaabsentei istorice si incarcaturii emotionale legate de acest obiect,masina este incontestabil regele spatiului public. Pe de alta parte,sub presiunea poluarii, a schimbarii climatice (contestate sicontestabile), a perspectivei terminarii resurselor mondiale depetrol (faimosul Oil Peak) dar si datorita emergentei preocuparilorfata de starea de sanatate generala a populatiei oraselor si anumarului crescut de decese directe sau indirecte generate de uzulmasinii, in ultimii 10 ani s-au intensificat vocile care propun unmodel de mobilitate diferit pentru centrele urbane. Astfel de modele– care incep sa se aplice din ce in ce mai mult in capitaleleEuropei occidentale – prevad incurajarea folosirii transportuluipublic, bicicletelor, mersului pe jos sau, in ultimul timp,vehiculului electric.

Modalitatile de obtinere ale unui spatiu publicnepoluant si cu putine masini variaza de la oras la oras dar infiecare dintre cazuri ele combina vointa politica, mecanismeregulatorii locale (taxa pt access, costuri de parcare ridicate),amenajari de infrastructura speciale pentru biciclisti, pietoni simai nou vehiculul electric, noi tipuri de intreprinderi(“car-sharing” sau “bike-sharing”) si campanii depublicizare si constientizare a populatiei.

Dacala suprafata aceste chestiuni par a tine de politici locale cu impactlimitat asupra bunastarii populatiei, de fapt lucrurile sunt mult maicomplexe decat atat. Probabil ca asistam la pregatirea unei trecerigraduale de la economia bazata pe complexul “petrol/otel” (care adefinit secolul XX si s-a desfasurat sub paradigma cresteriieconomice nelimitate) la o economie bazata pe un alt tip de energiesi redistributie a acesteia, cu posibilitati de regandire aparadigmei economice operationale in sine. La o analiza de suprafatasistemul masina/petrol/otel pare “incuiat” (locked –in) sifara iesire, intreaga infrastructura urbana globala fiind construitapentru a acomoda obiectul fetis al secolului trecut. In acelasi timpeconomiile nationale si strategiile geopolitice globale sunt in maremasura “incuiate” in complexul “otel/petrol” in careindustria de masini este cheia sistemului.

Orice schimbare va aducecu sine un moment de instabilitate. O reconversie a urbanismuluidublata de o reconversie a energiei folosite pentru asigurareamobilitatii (din ce in ce mai necesara sustin multe voci) va duce inmod cert la dezechilibre politice internationale. China pare sa aibanevoie de inca 10 ani de crestere economica constanta la valori depeste 8% pentru a mentine pacea sociala. Calculele unor specialistiafirma ca acest lucru nu se poate sustine decat daca energiaalternativa sau nepoluanta este folosita masiv (de aceea Chinalucreaza intensiv cu SUA pentru a obtine electricitate pe baza de“carbune curat” si este in acelasi timp extrem de interesata inmasina electrica). Dar, o cerere mai mica de petrol la nivel mondialva aduce o presiune sporita si chiar o destabilizarea sistemelorpolitice de multe ori totalitare ale statelor “rentiere” dinOrientul Mijlociu, Eurasia sau America Latina. In acest context poateca nu este intamplator ca Arabia Saudita este una din principaleleinvestitoare in diversificarea resurselor energetice.

Astfel,alegerile unui anumit tip de urbanism sau altul au consecinte petermen lung ce depasesc “simpla” stare de sanatate a populatieisi calitatea vietii in oras. Alegerea de a construi o parcare incentrul orasului sau un pasaj imens care atrage mai multe masini intraficul urban in loc de a facilita viata pentru pietoni sibiciclisti si de a diversifica transportul in comun are, daca nuresorturi, cel putin consecinte strategice importante: ea indica“pariul” pus pe continuitatea complexului “petrol/otel”intr-un scenariu de viitor de tip “business as usual”. Esteposibil insa ca in urmatorii 10 pana la 20 de ani sa asistam la“descuierea” sistemului si rearanjarea sa intr-o noua paradigmaenergo-economica a productiei/distributiei/consumului in care energiarenuvelabila ar furniza modelul unei economii ciclice (nu linearcrescatoare) si ar facilita un consum recalibrat. EsteBucurestiul/Romania pregatit/a pentru aceasta schimbare?

Referinte:

Anderson,Curtis D., and Judy Anderson

2005 Electric and hybrid cars : a history.Jefferson, N.C.: McFarland.

Carson, Iain, and Vijay V. Vaitheeswaran

2007 Zoom : the global race to fuel the car ofthe future. New York: Twelve

Cox, Peter

2010 Moving People: Sustainable TransportDevelopment. London, New York: Zed Books Ltd

Droege, Peter

2008 Urban energy transition : from fossilfuels to renewable power. Amsterdam ; Boston ; London: Elsevier.

Featherstone, Mike, N. J. Thrift, and John Urry

2005 Automobilities. London ; Thousand Oaks,Calif.: SAGE

Maxton, Graeme P., and John Wormald

2004 Time for a model change : re-engineeringthe global automobile industry. Cambridge, U.K. ; New York: CambridgeUniversity Press

Margonelli, Lisa

2007 Oil on the brain : adventures from thepump to the pipeline. New York: Nan A. Talese/ Doubleday

Scrisoare catre Ministrul Culturii Kelemen Hunor, pentru sistarea demolarilor in zona Berzei-Buzesti

2011-02-05T16:16:00.000-08:00

Data: 02 februarie 2011

Catre: Ministerul Culturii

Domnului Ministru Kelemen Hunor

Subiect: Dublarea diametralei Nord-Sudsi impactul pe care îl are aceasta interventie majora

asupra orasului

Stimate domnule Ministru,

Reprezentantii Platformei pentruBucuresti – profesionisti din domeniile urbanismului, arhitecturii,

patrimoniului, sociologiei,antropologiei, protectiei mediului si juridic - doresc sa supunaatentiei

- lipsa utilitatii proiectului subaspectul fluidizarii traficului;

- pierderile de patrimoniu construit;

- nelegalitatile, abuzurile sidisfunctionalitatile institutionale;

- neglijarea aspectelorsocio-antropologice legate de functionalitati traditionale;

- prejudiciile aduse mediului;

- lipsa de sustenabilitate aproiectului din perspectiva Cartei de la Leipzig pentru oraseeuropene

durabile si Declaratiei de la Toledoprivind regenerarea urbana integrata si potentialul strategic al

acestei abordari, pentru o dezvoltareurbana mai inteligenta, durabila si incluziva în Europa,

documente adoptate de România.

- conservarea patrimoniuluiarchitectural si imaterial (social, functional);

conservarea tesutului urban si a unei dimensiuni la scara umana a spatiului public;
regenerarea urbana integrata a întregii zone.

Organizatiile membre au în rândurilelor specialisti pe diferite domenii, persoane cu experienta înariile de interes mentionate.

În spiritul argumentelor prezentate,va solicitam sa faceti toate demersurile necesare pentru:

1. sistarea imediata a declasarilor,demolarilor si a lucrarilor în zona;

2. initierea unui proiect de DEZVOLTAREURBANA INTEGRATA, în concordanta cu

abordarile europene si tratatelesemnate de România, un proiect de regenerare a tesutului

urban, social si functional al zoneibazat pe studii si analize aprofundate pluri-disciplinare

pentru refacerea destructurarii urbanegenerate în ultimii 30 de ani si transformarea zonei întruna

atractiva si valoroasa pentru oras;

3. informarea si consultareapopulatiei, a institutiilor si organizatiilor interesate pe tot

parcursul elaborarii acestui plan dedezvoltare urbana integrata, cel putin prin instrumentele

prevazute de Metodologia de informaresi consultare a publicului in elaborarea sau revizuirea

planurilor de amenajarea teritoriuluisi de urbansim (Ordinul MDRT nr.2701/2010 MDRT

publicat în publicat în MonitorulOficial Partea I nr. 47 din 19 ianuarie 2011)

În paginile urmatoare veti gasiurmatoarele puncte de vedere:

1. Abordare strategica a traficului înBucuresti (studiu de caz Buzesti- Berzei), SSX si LDA;

2. Cine mai pariaza pe automobil?Mobilitate si urbanism în era post-petrol, Alexandru Balasescu,Ph.D.;

3. Interviu despre DiametralaBuzesti-Berzei-Uranus cu prof.dr.arh. Hanna Derer, presedintelesectiunii

„Evidenta Monumentelor Istorice"a CNMI;

4. Piata Matache - Scurt argumentpentru mentinerea formei si functionalitatii urbane, Alexandru

Balasescu, Ph.D.;

5. Sinteza nelegalitatilor, abuzurilorsi a aspectelor nefunctionarii institutiilor în proiectuldiametralei

Nord-Sud, Nicusor Dan;

6. Problematica mediului pe axaBuzesti-Berzei-Uranus, Niculae Radulescu-Dobrogea;

7. Efecte de mediu ale marilorbulevarde, cu influenta asupra calitatii vietii riveranilor, MirceaIlie;

8. Oportunitatea unui proiect deregenerare urbana integrata pentru zona CaleaGrivitei-Buzesti-Berzei,

Gruia Badescu;

9. Exemple de regenerare urbana(selectie realizata de arh. Claudia Pamfil).

Cu respect,

Asociatia pentru Protectia siDocumentarea

Monumentelor Pro_Do_Mo

Asociatia "Rencontres duPatrimoine Europe-Roumanie"

ActiveWatch Agentia de Monitorizare aPresei Asociatia Salvati Bucurestiul

Alianta Civica

Asociatia pentru Tranzitie Urbana ATU

Asociatia Bucuresti

ViitorPlus – Asociatia pentruDezvoltare Durabila

Centrul de Resurse pentru ParticiparePublica CeRe

Centrul de Cercetare si DezvoltareInterculturala Anthropoesis

Asociatia EcoAssist

Fundatia Eco-Civica

Grupul pentru Dezvoltare Locala

Grupul Militia Spirituala

Fundatia Media Art & SocialExperiment Asociatia Komunitas

Fundatia Pro Patrimonio

Asociatia Komuunitas
Asociatia Terra Ecologica

Actiune sustinuta si de ObservatorulUrban Bucuresti al Uniunii Arhitectilor din România

Persoana de contact Platforma pentruBucuresti:

Doina Vella (Asocia#ia Pro_Do_Mo), tel.0729.811.570, comunicare.platforma@bucurestiulmeu.ro

Despre Hala Matache

2011-02-05T13:26:00.000-08:00

http://www.observatorulurban.ro/protecia-unui-monument-istoric-hala-matache-macelaru.html

Solidaritate Urbana. Hala Matache si asociatii

2011-02-05T13:08:00.001-08:00

Diametrala Nord-Sud. Schimbare de paradigmă in mediul urban

Buldozere
autoritarism
cinism mercantil
distrugere urbană integrată

vs.

Un «lanţ uman» în jurul Halei Matache
participare și informare publică
cercetare, analiză, proiecte
dezvoltare urbană integrată
În iminenţa buldozerelor şi în urma demersurilor constructive ignorate de către autorităţi, nu ne-a mai rămas decât soluţia solidarităţii civile şi profesionale: un «lanţ uman» în jurul Halei Matache!

Hala Matache este un simbol al Bucureştiului istoric, al comerţului
tradiţional, înconjurată de un patrimoniu valoros, atât cât a scăpat
din calea deteriorărilor premeditate, a vandalizărilor protejate de
poliţie şi a demolărilor inopinate în miez de noapte.

Hala Matache şi tot ceea ce reprezintă ea pentru ţesutul urban, social
şi comercial din zonă este în pericol de a fi distrusă în orice clipă.

La fel ca demolarile altor cladiri de patrimoniu, si aceasta se datoreaza refuzului autorităţilor de a căuta sau de a lua in considerare soluţii constructive pentru evitarea suprimării unor componente valoroase pentru viaţa oraşului. Ca şi consecinţă directă, toate aceste traume sociale şi urbane sint realizate cu banii noştri, pentru profituri care ajung în aceleaşi «binecunoscute» buzunare.

În timp ce politicienii din restul Europei îşi asumă prin Declaraţia de la Toledo (iunie 2010) principiile dezvoltării urbane durabile, decidenţii din România
încalcă legi importante din domeniul construcţiilor, şi al protecţei
sociale, domenii în care rolul administraţiei publice este fundamental.

În ultimii 20 de ani, profesioniştii, politicienii, investitorii, societate civilă s-au pus in nenumărate ori de acord că identitatea unui oraş şi valorile culturale locale sunt extrem de importante pentru ca acel oraş să fie atractiv şi să se dezvolte. Cu toate acestea lărgirea străzilor Buzeşti – Berzei refuză sa respecte aceste acorduri, dar mai ales este realizată in lipsa unui proiect care să respecte norme legale elmentare. Când primarul încalcă legile de avizare a lucrărilor de construcţii, când oamenii sunt evacuati cu forta în plină iarnă, când lucrările de investiţii sunt atribuite înainte de a avea un plan de urbanism coerent, Hala Matache si implicatile sale zonale devin nu numai un simbol al Bucurestiului istoric, ci şi al decenţei urbane necesare unui viitor comun atit alesilor locali cit si alegatorilor.

În iminenţa buldozerelor şi în urma demersurilor constructive ignorate cu obstinaţie şi aroganţă de catre autorităţi, nu ne-a mai rămas decât soluţia solidarităţii civile şi profesionale: un «lanţ uman» în jurul Halei Matache!

Să protejăm împreună un simbol al cetăţeanului decent!

Ca singură soluţie pentru acceptarea de către autorităţi a unui dialog cu societatea civilă şi organizaţiile de profesionişti din domeniu, cea mai eficientă reacţie la venirea buldozerelor este formarea unui «lanţ uman» al solidarităţii.

Vă putem anunţa momentul in care va fi nevoie de efortul si participativitatea tuturor dacă trimiteţi acum numele, adresa de e-mail, şi numărul de tel mobil la
solidaritate.hala.matache@gmail.com

Pentru a obţine un sistem de dezvoltare în arbore a bazei de date, vă rugăm sa daţi mai departe acest mesaj către cunoscuţi şi să îi invitaţi sa facă la rîndul lor acelaşi lucru

Stoparea PUZ-urilor abuzive in Bucuresti - septembrie 2009

2011-02-05T12:26:00.001-08:00

In anul 2009, membrii din diverse ONG-uri ale Platformei au monitorizat si au participat regulat sedintele lunare ale Consiliului General al Municipiului Bucuresti, mai ales cele in care se discutau PUZ-uri (planuri urbanistice zonale) care urmau sa se realizeze in zone istorice protejate sau alte constructii abuzive.

La 1 octombrie 2009 urmau sa intre in vigoare modificarile la Legea Urbanismului, care ar trebui sa limiteze drastic constructiile abuzive in mediul urban. Din aceasta cauza, presati de apropierea datei intrarii in vigoare a modificarilor respective, Consiliul General s-a intilnit in data de 25 septembrie 2009, cu intentia de a aproba o serie de PUZ-uri abuzive, care serveau intereselor private, nicidecum cetatenilor din Bucuresti

Un grup de tineri s-a adunat in data de 25 septembrie intr-un protest spontan in fata Primariei Generale, scriind cu creta pe asfalt "mafia imobiliara". Sedinta a fost suspendata si reprogramata pentru 30 septembrie. Intrucit nu au primit autorizatie pentru un protest legal, pe 30 septembrie citeva ONGuri au organizat o forma inedita de protest in fata Primariei: o procesiune funerara (tip de intrunire care nu necesita aprobare), in timpul careia "s-a ingropat" chiar Bucurestiul - act simbolic reflectat in deciziile dezastruoase ale consilierilor.

Sedinta din data de 30 septembrie a fost de asemenea anulata si reprogramata in aceeasi zi la ora 8pm, in incercarea de a induce confuzie in rindurile celor ce contestau deciziile legate de PUZuri. In cele din urma, datorita presiunilor societatii civile, cele 54 de PUZ-uri nu au mai trecut, adica nu au primit aviz favorabil din partea Consiliului General.

Filmul de mai jos documenteaza initiativele societatii civile mentionate mai sus.

Actiune de protest "Vrem orasul inapoi!'

2011-02-05T12:24:00.001-08:00

video-calling la miting

2011-02-05T12:23:00.001-08:00

video informativ despre Ordonanta 27

2011-02-05T12:20:00.001-08:00

Dezbatere publica la PMB 1

2011-02-05T12:19:00.001-08:00

Dezbatere publica la PMB 2

2011-02-05T12:18:00.001-08:00

Dezbatere publica la PMB 3

2011-02-05T12:14:00.001-08:00